Rezervele de carburanți pentru situații de urgență vor fi păstrate doar de operatori autorizați

Operatorii care vor depozita rezervele de produse petroliere pentru situații de urgență vor avea nevoie de o autorizație specială. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care introduce un mecanism distinct de autorizare pentru aceste activități.

Potrivit proiectului, autorizația va fi eliberată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), gratuit, pentru o perioadă de cinci ani. Aceasta va fi necesară doar pentru operatorii care vor asigura stocarea produselor petroliere destinate rezervelor de urgență.

Mecanismul nu va afecta activitatea comercială obișnuită de depozitare a carburanților. Scopul autorizării este ca autoritățile să poată verifica dacă operatorii și instalațiile lor îndeplinesc condițiile necesare pentru păstrarea în siguranță a stocurilor de urgență.

ANRE va avea atribuții de autorizare, monitorizare și control. Printre elementele care vor fi urmărite se numără capacitatea instalațiilor, cantitățile de produse petroliere stocate, sistemele de măsurare și monitorizare, precum și disponibilitatea fizică a rezervelor.

Măsura face parte din mecanismul prin care Republica Moldova urmează să constituie stocuri de urgență de produse petroliere. Potrivit legislației adoptate anterior, rezervele trebuie să acopere consumul intern pentru cel puțin 61 de zile sau echivalentul a 90 de zile de importuri nete, fiind aplicat indicatorul mai mare.

Constituirea stocurilor va avea loc treptat, până la 30 iunie 2034. Potrivit autorităților, etapizarea urmărește evitarea unor presiuni financiare asupra bugetului și economiei.

Proiectul urmează să fie examinat în lectura a doua, iar după adoptare modificările vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

#rezerve de carburanți #autorizații #ANRE #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.