Exportul de miere în UE, în scădere. Care este cauza

Producerea mierii în Republica Moldova și exportul mierii în țările Uniunii Europene este în scădere în ultimii ani, în special din cauza secetei. În anul 2017, Republica Moldova a exportat în țările Uniunii Europene 5100 de tone de miere, în 2018 – 4100 de tone, în 2019 – 3900 de tone, iar anul trecut în UE au fost exportate 3300 de tone de miere, transmite IPN.

Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Moldova, Vasile Dolghieru, a precizat că multe familii de albini au murit din cauza condițiilor climaterice nefavorabile. Totodată, descreșterea cantității de miere e cauzată și de scăderea în Republica Moldova a suprafețelor de copaci meliferi, cum ar fi salcâmul și teiul, dar și greșelilor unor apicultori începători, care nu asigură iernarea adecvată a familiilor de albini.

„Încă în anii 90 ai secolului trecut, salcâmii și copacii de tei erau tăiați pentru lemne de foc. Cu părere de rău, parcă este o tendință de a rări teii din pădure și de a lăsa stejarii, pentru că lemnul de stejar ar fi mai scump. Toți acești factori ne afectează. Există program național de dezvoltare a apiculturii, în care sunt abordate problemele respective și sperăm că, împreună cu Agenția „Moldsilva”, vom ajunge la sădirea a mai multor copaci care să dea mai mult nectar pentru albini”, a spus Vasile Dolghieru.

Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole a menționat că în Republica Moldova există mai mulți arbori meliferi, dar aceștia sunt seculari și miere de la ei se poate obține doar peste câțiva ani. „În același timp, s-au plantat arbori de safora, numit și salcâm japonez, și evodia, copac despre care se zice că ar da cantități bune de miere. Dar acești arbori se dezvoltă foarte greu în Republica Moldova și miere de la ei se poate obține doar peste câțiva ani. Personal am pus doi astfel de puieți, au deja cinci ani și încă nu au flori”, a detaliat Vasile Dolghieru.

Președintele Asociația Exportatorilor de Produse Apicole a constatat că în anul curent în Republica Moldova s-a extras mai multă miere de salcâm.

„Albinele au lucrat și pe ploaie, posibil să fie mai multă miere și de la alte plante”, a adăugat Vasile Dolghieru. În anii precedenți, prețul de cumpărare a mierii de salcâm, care este produsă în Republica Moldova și exportată pe piețele UE, varia de la 3,8 la 5 euro pentru un kilogram, în timp ce pentru un kilogram de miere polifloră se propunea 1,4-2,7 euro.

În prezent, în Republica Moldova sunt peste 7800 de apicultori înregistrați. În 2020 s-au produs circa 3500 de tone de miere, iar 3300 de tone au fost exportate. Uniunea Europeană este principala piață de desfacere pentru mierea autohtonă. Cele mai mari cantități de miere se exportă în Italia, Franța, Slovenia, România, Polonia, Germania.

#Export miere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, sistemul de educație timpurie din Republica Moldova a continuat să resimtă presiunea scăderii demografice și a infrastructurii insuficiente, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Potrivit acestora, în instituțiile de educație timpurie erau înscriși 127,2 mii de copii, în scădere cu 2,4 mii față de anul precedent – o diminuare de aproape 2%, accentuată în special în mediul rural.

Cele 1469 de instituții active (cu 10 mai puține decât în 2023) funcționează majoritar în sectorul public (98,9%), iar aproape trei sferturi dintre ele se află în zonele rurale, unde și reculul demografic este cel mai pronunțat. Instituțiile private sunt doar 16 la număr, toate localizate în mediul urban.

Structura rețelei educaționale include 769 de creșe-grădinițe, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădinițe, 14 centre comunitare și doar două creșe propriu-zise. Cele mai afectate de reorganizări au fost unitățile din categoriile creșe-grădinițe și grădinițe, fiecare cu câte două-trei închideri comparativ cu anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre copii (51,7%) frecventează grădinițe urbane, iar predominanța băieților este ușoară (51,9%). Distribuția pe vârste indică un număr relativ echilibrat între grupele de 3–6 ani, cu vârsta de 5 ani fiind cea mai frecventă (22,5%).

În același timp, accesul la educație timpurie rămâne inegal. Dacă în mediul urban media este de 91 de copii la 100 de locuri, în rural cifra scade la 59. Cele mai aglomerate instituții se regăsesc în Chișinău (99 copii/100 locuri), iar cele mai relaxate – în raionul Leova, cu doar 37 de copii la 100 de locuri.

Procesul educațional se desfășoară preponderent în limba română (85,1% dintre copii), iar limba rusă este utilizată în proporție de 14,9%. În rândul copiilor înscriși se regăsesc și circa 2.000 de beneficiari cu nevoi speciale: 300 de copii cu dizabilități și 1.700 cu cerințe educaționale speciale.

În ceea ce privește personalul, în anul 2024 au fost angajate 30,7 mii de persoane, dintre care 12,5 mii în funcții didactice și de conducere. Educatorii reprezintă cea mai numeroasă categorie (77,8%), iar 91,4% dintre cadre au studii în domeniul pedagogiei. Totuși, personalul tânăr este în scădere: doar 11,3% au sub 30 de ani, față de 12,2% în 2023, ceea ce reflectă o îmbătrânire lentă, dar sigură, a corpului profesoral. Raportul mediu a fost de 13,1 copii la un educator, cu diferențe între urban (14,1 copii) și rural (12,2 copii).

Dotările materiale rămân modeste. Din cele 7,2 mii de computere existente, doar 72,2% sunt utilizate în scopuri educaționale, iar 89,3% au conexiune la internet. Doar una din cinci instituții dispune de sală sportivă, iar 61,5% – de sală muzicală. Supraaglomerarea rămâne o problemă: doar 4,7% dintre săli sunt utilizate de o singură grupă de copii.

Aceste date confirmă tendințele demografice negative și provocările sistemice din educația timpurie, inclusiv subfinanțarea infrastructurii, dezechilibrele urbane-rurale și necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice tinere.