Directorul OMS acuză statele bogate de „lăcomie” în privința vaccinurilor anti-COVID

După o creștere bruscă a numărului de cazuri de Covid din SUA și pe fondul temerilor legate de o creștere a variantei Delta, Pfizer a anunțat, luni, că a solicitat autorizația federală pentru a treia doză de vaccin Covid-19, care să fie administrată ca injecție de rapel.

Cu toate acestea, oficialii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au insistat că nu există suficiente dovezi care să arate că este necesară a treia doză și au declarat că Pfizer ar trebui să se concentreze, în schimb, pe îmbunătățirea accesului la vaccinuri în întreaga lume, potrivit The Guardian.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că lipsa de egalitate în materie de vaccinuri a fost determinată de „lăcomie”.

„Facem alegeri conștiente în acest moment pentru a nu-i proteja pe cei care au nevoie”, a spus el, adăugând că persoanele care nu au primit încă o singură doză ar trebui să aibă prioritate și făcând apel la Pfizer și Moderna să „facă tot posibilul pentru a aproviziona Covax, Africa Vaccine Acquisition Task Team și țările cu venituri mici și medii”.

Peste 3,41 miliarde de doze administrate în 180 de țări

În SUA, cazurile confirmate au crescut cu 47%, ajungând la 136.351 în săptămâna de duminică, cea mai mare creștere săptămânală din aprilie 2020, potrivit datelor compilate de Universitatea Johns Hopkins și Bloomberg. Bilanțul victimelor a fost de 1.629 de morți.

Dr. Michael Ryan, șeful pentru situații de urgență al OMS, a sugerat că, dacă țările bogate decid să administreze vaccinuri de rapel în loc să le doneze țărilor în curs de dezvoltare, „vom privi înapoi cu furie și cred că vom privi înapoi cu rușine”.

În timp ce producătorii de vaccinuri au fost de acord să furnizeze cantități limitate pentru inițiativa Covax condusă parțial de OMS, accesul global rămâne foarte dezechilibrat, națiunile occidentale bogate luând marea majoritate a vaccinurilor, chiar dacă ratele de absorbție scad și varianta Delta se răspândește.

Peste 3,41 miliarde de doze au fost administrate în 180 de țări, potrivit datelor colectate de Bloomberg, iar în SUA au fost administrate 334 de milioane de doze.

#lacomie #statele bogate #OMS #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.