ANRE solicită explicații operatorilor care au majorat prețurile carburanților. Ce va face dacă majorările sunt legale?

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a solicitat de la operatorii care au operat creșteri de prețuri la carburanți să prezinte informații relevante pentru a fi supuse verificărilor. Potrivit ANRE, verificările urmează a fi făcute pentru a exclude eventualele situații de încălcare a prevederilor Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere. ANRE nu explică ce acțiuni urmează a fi realizate în situația în care modificările au fost făcute în limita metodologiei aprobate.

ANRE precizează că decizia aprobată pe 16 iulie nu se referă la marjele pentru comercializarea cu amănuntul a carburanților și, prin urmare, nu putea influența creșterea prețurilor la pompă la stațiile de alimentare.

„Analizând piața internațională a produselor petroliere, se constată că, în perioada 1-16 iulie, media cotațiilor Platts s-a majorat cu 567,85 lei/tona la benzină, 209,6 lei/tona la motorină și 991,89 lei/tona la gazul lichefiat, fapt care influențează direct asupra prețului final stabilit de către operatori”, menționează instituția în cadrul unui comunicat de presă.

În conformitate cu Metodologia de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, prețul de comercializare a fiecărei partide de carburanți se stabilește de fiecare agent economic la un nivel ce nu poate depăși prețul maximal al acesteia, care este determinat reieșind din valoarea medie a cotațiilor medii Platts și a ratei oficiale medii de schimb a monedei naționale pentru 14 zile anterioare zilei efectuării importului, scrie IPN. Pe măsura comercializării complete a fiecărei partide de produse petroliere, prețul pentru partidele noi se stabilește reieșind din prețul maximal de intrare a acestora, în ordine cronologică.

Pentru determinarea prețurilor maximale de fiecare operator, ANRE publică zilnic pe pagina sa oficială web media cotațiilor Platts și media ratelor de schimb a monedei naționale pentru 14 zile anterioare.

Prin hotărârea din 16 iulie, au fost modificate valorile marjelor la comercializarea cu ridicata a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat, pentru semestrul doi al anului 2021. Astfel, pentru o tonă de benzină sau motorină importată, marja comercială va fi cu 380 de lei mai mare, iar în cazul gazului lichefiat – se va majora cu 150 de lei. Potrivit ANRE, „hotărârea a fost aprobată în regim de urgență urmare crizei regionale pe piața produselor petroliere și necesității asigurării cu carburanți a sectorului agricol, companiilor de transport și participanților pieței de vânzări cu amănuntul care nu dispun de licențe pentru importul produselor respective”.

Zilele trecute, mai multe stații PECO au afișat la panou prețuri mai mari cu 15 bani la motorină și la benzina cu cifra octanică 95.

#ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria globală a depășit pragul uriaș de 365 de trilioane de dolari, iar costurile tot mai mari ale împrumuturilor pun presiune asupra bugetelor publice. Numai în prima jumătate a anului 2026, datoriile guvernelor, companiilor și populației au crescut cu aproximativ 10 trilioane de dolari, potrivit datelor Institutului Internațional de Finanțe (IIF), citate de Al Jazeera. Raportată la populația planetei, suma reprezintă aproximativ 44.000 de dolari pentru fiecare locuitor.

Povara financiară devine tot mai greu de suportat, în condițiile în care economiile dezvoltate au achitat, în ultimele 12 luni, peste 3,3 trilioane de dolari numai pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale. Suma depășește cheltuielile mondiale estimate pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, investițiile în inteligența artificială, de 2,6 trilioane de dolari, și cele în energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.

Europa resimte din plin consecințele îndatorării. Sute de mii de oameni au ieșit în ultimele săptămâni pe străzile Franței, Belgiei, Italiei și Portugaliei, nemulțumiți de scumpirea vieții, salariile mici, locuințele inaccesibile și subfinanțarea serviciilor publice. În Franța, peste 550.000 de persoane au participat la manifestațiile din 17 octombrie, potrivit Ministerului de Interne. Unele proteste au degenerat în confruntări violente, incendieri și acte de vandalism.

Franța a devenit unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale crizei datoriilor. Costurile împrumuturilor guvernamentale au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2002, iar statul francez plătește în prezent o dobândă de aproximativ 5% pentru obligațiunile cu scadența la zece ani, comparativ cu 3,41% în Germania. Costul finanțării Franței îl depășește chiar și pe cel al Italiei și Greciei, țări puternic afectate de criza datoriilor suverane din perioada 2010–2012.

Statele Unite conduc clasamentul mondial al datoriei publice, cu 41,4 trilioane de dolari, echivalentul a 127% din PIB. Urmează China, cu 22,5 trilioane de dolari și o datorie de 104% din PIB, și Japonia, cu 8,7 trilioane de dolari. Japonia are însă unul dintre cele mai ridicate niveluri de îndatorare raportate la dimensiunea economiei, de aproximativ 199% din PIB.

Franța ocupă poziția a cincea la nivel mondial, cu o datorie publică de 4,2 trilioane de dolari, reprezentând 118,5% din PIB. Italia are datorii de 3,7 trilioane de dolari, echivalentul a 138% din PIB, în timp ce Germania înregistrează 3,5 trilioane de dolari, aproximativ 65% din PIB. Fondul Monetar Internațional estimează că datoria publică a Franței ar putea ajunge la 121,8% din PIB până în 2030.

Creșterea dobânzilor complică și mai mult situația. Guvernele se împrumută prin emiterea de obligațiuni, pentru care plătesc periodic dobânzi și se angajează să ramburseze sumele la scadență. Atunci când investitorii percep riscuri mai mari, aceștia solicită randamente superioare, ceea ce majorează costul noilor împrumuturi și al refinanțării datoriilor existente.

Consecințele ajung direct în buzunarele cetățenilor. Cu cât statele alocă mai mulți bani pentru plata dobânzilor, cu atât rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și pensii. Pentru a acoperi cheltuielile, guvernele pot fi nevoite să majoreze taxele, să reducă investițiile sau să contracteze noi împrumuturi.

#planeta #dobinda #datorie