A primit 2 milioane de euro de la BEI. Cum a utilizat UTM banii acordați

19 Iul. 2021, 14:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
19 Iul. 2021, 14:39 // Actual //  MD Bani

Uniunea Europeană, prin intermediul Băncii Europene de Investiții, susține educația și cercetarea în domeniul horticol. În cadrul proiectului Livada Moldovei, Universitatea Tehnică (UTM) a beneficiat de finanțare în valoare de 2 milioane de euro, mijloace care au fost investite în modernizarea a 10 laboratoare din cadrul instituției de învățământ. Astfel, studenții Facultății Tehnologia Alimentelor și Facultății Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi au acum la dispoziție echipamente care le oferă un cadru optim pentru studiere, dezvoltarea aptitudinilor în timpul cursurilor practice, dar și cercetare de profil.

Desigur, este un beneficiu pentru studenți și nu numai pentru studenți, ci și pentru cadrele didactice, pentru cercetătorii noștri, dar și în general pentru industrie. Aceste echipamente permit atât studenților valorificarea lor și îmbunătățirea studiilor, propriu-zis, dar și facilitează colaborarea cu mediul de afaceri prin diferite proiecte împreună cu ei, pentru dezvoltarea segmentului respectiv”, a declarat Vladislav Reșitca, prorector al Universității Tehnice a Moldovei.

Prin intermediul finanțării puse la dispoziție de către Banca Europeană de Investiții, a fost procurat mobilier pentru cinci laboratoare, articole din sticlă, precum și echipamente și reactivi chimici pentru șase laboratoare. O parte din cele 2 milioane de euro a fost destinată izolației termice, prin schimbarea ferestrelor Facultății Tehnologia Alimentelor. Totodată, a fost reparat amfiteatrul aceleiași facultăți.

Printre analizele care vor fi efectuate în cele 10 laboratoare renovate, se numără analiza sanitaro-igienică a calității apei și aerului, controlul microbiologic al solului, precum și controlul igienic al ambalajelor. Studenții vor cerceta, de asemenea, indicii fizico-chimici de calitate a produselor horticole proaspete și vor studia procesul de limpezire a sucurilor, de fierbere a gemurilor sau de fabricare a sosurilor.

Când am venit la Universitatea Tehnică să fac studii la ciclul I, licență, nu aveam așa laboratoare și întotdeauna când citeam diferite articole și vedeam ce cercetări se fac în lume ni se părea că niciodată nu o să ajungem și noi la acest nivel. Dar acum, avem și noi posibilitatea să lucrăm cu echipamente de cercetare de o înaltă performanță și datorită acestor echipamente putem să fim competitivi și în publicarea articolelor internaționale”, a declarat Alexandra Savcenco, doctorandă la UTM.

Prin suportul oferit, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții încurajează progresul în domeniul cercetării, astfel încât calitatea studiilor în domeniul horticol să fie racordată la standardele europene.

„Investițiile în infrastructură, laboratoare și utilaje moderne sunt extrem de importante pentru a forma specialiști buni, care să implementeze tehnologii noi și să contribuie la dezvoltarea sectorului horticol. Este, de fapt, o investiție în viitorul acestui domeniu”, a declarat Alberto Carlei, șeful oficiului BEI în Republica Moldova.

Până în prezent, în cadrul proiectului Livada Moldovei al Băncii Europene de Investiții, 10 instituții de învățământ care pregătesc specialiști în domeniul horticol au beneficiat de finanțări de circa 11,4 milioane de euro.

Proiectul Livada Moldovei este o linie de credit în valoare de 120 de milioane de euro, destinată investițiilor întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul horticol. 10% din această sumă, adică 12 milioane de euro, sunt prevăzute pentru investiții publice ale Guvernului Republicii Moldova în educație și cercetare pentru dezvoltarea și fortificarea sectorului horticol. Contractul de finanțare dintre BEI și Guvern a fost semnat în iulie 2014, iar proiectul a fost lansat oficial în iulie 2016.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!