Arabia Saudită va permite pelerinajul la locurile sfinte doar musulmanilor vaccinați

Arabia Saudită le va cere musulmanilor care doresc să participe la pelerinajul din locurile sfinte de la Mecca și Medina să fie vaccinați anti-COVID-19 înainte de sosirea în această țară, care anul trecut a permis numai un pelerinaj foarte limitat, relatează marți agenția EFE, citată de Agerpres.

Ministrul saudit al sănătății, Tawfiq al-Rabia, a declarat că inclusiv cei însărcinați cu organizarea și lucrătorii care se ocupă de instalațiile religioase și sanitare din orașele sfinte vor trebui să fie vaccinați înainte de începerea „Haji”, pelerinajul anual de la Mecca, ce se va desfășura în luna iulie.

Fiecare musulman apt fizic și care își permite din punct de vedere economic este obligat să participe la acest pelerinaj cel puțin o dată în viață.

În afara pelerinajului anual, milioane de musulmani din întreaga lume obișnuiesc să viziteze Arabia Saudită pe parcursul întregului an pentru Umrah, un pelerinaj mai mic la Marea Moschee de la Mecca și la moscheea Profetului Mahomed la Medina.

Ambele lăcașuri de cult au fost închise anul trecut șapte luni din cauza pandemiei, fiind redeschise în octombrie cu o afluență limitată la 30% din capacitate.

Pelerinajul de la Mecca s-a desfășurat la sfârșitul lunii iulie 2020 cu un număr de numai aproximativ o mie de persoane, cetățeni saudiți sau rezidenți în regat.

#Arabia Saudita #Mecca #Medina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.