(DOC) Fără concurs! PAS vrea să modifice legea de numire a directorului CNA: 20 de deputați să propună inițiativa

11 Aug. 2021, 12:13
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Aug. 2021, 12:13 // Actual //  MD Bani

Un grup de deputați ai Fracțiunii parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate propun ca directorul Centrului Național Anticorupție să fie ales cu votul majorității parlamentarilor, iar inițiativa să vină de la cel puțin 20 de deputați cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat. Propunerea se regăsește într-un proiect de lege înregistrat în Parlament pentru modificarea Legii privind CNA și care urmează să fie examinat la ședința Legislativului de vineri, 13 august, scrie Realitatea.md.

Autorii proiectului își argumentează decizia prin faptul că, din percepția societății, concursurile pentru selectarea candidaților la funcții de conducere a unor autorități de către Parlament sau de Guvern nu în toate cazurile se soldează cu activitatea eficientă a acestor autorități în realizarea interesului public.

„Experiența organizării concursurilor pe platforma parlamentară a demonstrat că în multe cazuri în cadrul acestor concursuri nu se asigură o selectare imparțială a celor mai buni candidați, fiind prezent un interes politic de a promova „candidații preferați” și a descalifica „candidații incomozi”, se arată în nota informativă a proiectului.

Potrivit inițiativei legislative, urmează să fie abrogat aliniatul 3 al articolului 8 din Legea cu privire la funcționarea CNA, aliniat care prevede că, candidatul la funcția de director este selectat pe bază de concurs organizat de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului.

Proiectul de lege este inclus pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului de vineri, 13 august.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.