În Delta Dunării a apărut somnul african, o specie invazivă considerată periculoasă! Cine se face vinovat

11 Aug. 2021, 13:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Aug. 2021, 13:00 // Actual //  MD Bani

Pescarii din Delta Dunării au prins în ultima perioadă mai multe exemplare de somn african, specie invazivă care poate afecta întreaga resursă piscicolă, iar situaţia aceasta riscă să distrugă şi ultimele exemplare de sturion din România. Potrivit informațiilor, de aceasta se fac responsabili Trei cherhanale.

După ce pescarii au prins mai multe exemplare, o echipă de inspectori ecologici a efectuat controale la agenții economici din zonă. Organele de control ale Rezervației Biosferei Delta Dunării și Gărzii Naționale de Mediu au constatat o diferență de 34 de kilograme de somn african între cantitatea depozitată în viviere și cea cântărită, „cantitate ce foarte probabil a scăpat accidental în momentul plasării peștilor în țarc”.

În urma verificărilor, de acest incident sunt suspectate trei cherhanale din jurul localității Crișan din Deltă. Acestea ar fi scăpat accidental somn african în Dunăre, specie invazivă considerată un pericol pentru resursa piscicolă, se arată într-un comunicat al Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD).

”În urma semnalării prezenței speciei alohtone de somn african (Clarias gariepinus) în Rezervația Biosferei ”Delta Dunării”, respectiv în apropierea localității Crișan, în perioada 14-15.07.2021 inspectorii ecologi din cadrul Comisariatelor RBDD au efectuat controale la agenții economici situați pe o rază de aproximativ 10 km în jurul localității Crișan, și anume la cherhanalele SC Minion SRL, SC Miropest SRL, SC Năvodul Norocos SRL și la complexul turistic Lebăda, scrie Digi24.

Pe malul drept al Dunării Vechi, la circa 500 de metri față de intersecția cu canalul Sulina, s-a constatat prezența a patru viviere (țarcuri) ce aparțineau complexului turistic Lebăda și în care erau mai multe specii de pești în stare vie, printre care și somn african. În urma acțiunilor de control a reieșit că agentul economic a achiziționat pe bază de factură o cantitate de 4000 kg de somn african pentru consum intern, din aceasta utilizând 216 kg.

Restul cantității de pește rămase, respectiv 3784 kg, a fost depozitată în stare vie în vivierele montate în apă. După scoaterea exemplarelor de somn african din viviere și cântărirea cantității în fața organelor de control ale ARBDD și Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul RBDD s-a constatat o diferență de 34 de kg de somn african între cantitatea depozitată în viviere și cea cântărită, cantitate ce foarte probabil a scăpat accidental în momentul plasării peștilor în țarc.

În urma controlului, agentului economic i-au fost aplicate sancțiuni pentru contravențiile prevăzute la art. 12 punctele 29 și 37 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, și anume pentru ”organizarea și desfășurarea de activități economice, de turism şi agrement în zone aparţinând patrimoniului natural al rezervației, fără actele de reglementare emise de Administrația Rezervației sau cu încălcarea prevederilor acestora”, respectiv ”introducerea speciilor de plante și animale alohtone fără autorizare”, dar nu s-a dispus și eliminarea țarcurilor amplasate ilegal, această dispoziție fiind dată ulterior, la controlul din 03.08.2021. În urma controlului din data de 09.08.2021 s-a constatat că țarcurile au fost integral dezafectate.

Pentru a monitoriza în continuare prezența somnului african în RBDD s-a solicitat atât institutelor de cercetare cât și universităților cu care ARBDD colaborează pentru actualizarea Planului de management, cât și pescarilor, să informeze și să captureze imediat exemplarele observate, în vederea eliminării. În ultimele săptămâni nu s-a mai primit nicio sesizare privind capturarea vreunui exemplar din această specie”, se arată în comunicatul instituției.

Pescarii din Delta Dunării au prins mai multe exemplare de somn african, specie invazivă care poate afecta întreaga resursă piscicolă, iar situaţia aceasta riscă să distrugă şi ultimele exemplare de sturion din România, a declarat, pentru Agerpres, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM), Gyorgy Deak. Acesta a menţionat că prezenţa somnului african în Deltă este un pericol pentru ihtiofauna zonei.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.