Cristian Dărmănescu: Nu cred în monopol. Numai prin competiție se dezvoltă piața ca întreg. Caută un coleg la Chișinău

Cristian Dărmănescu este Directorul General al companiei Bistromar la Timona – unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de pește și fructe de mare din România. La moment acesta planifică să se extindă și în Republica Moldova, motiv pentru care este în căutarea unui reprezentant la Chișinău care ar media procesele comerciale, scrie pavelzingan.md.

Cristian Dărmănescu este implicat în industria peștelui încă din 2001 când a lansat brandul Alfredo Seafood, aducând primul camion de macrou în țară. În același an, a urmat înființarea primului depozit, la Galați, și, ulterior, inaugurarea fabricii de la Constanța. Abia după 6 ani de activitatea, antreprenorul a lansat o platformă de prelucrare și procesare la București. De asemenea, în vara 2018, omul de afaceri a deschis restaurantul BistroMar.

În 2020, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 77 de milioane de lei românești. În mare parte, succesul pe timp de pandemie s-a datorat magazinului online pe care îl deține.

Strategia de marketing a afacerii are obiectivul de a încuraja românii să consume mai mult pește. Omul de afaceri recunoaște că românii nu era obișnuite cu creveții în restaurante, motiv pentru care au asigurat livrarea.

În prezent compania condusă de Cristian Dărmănescu comercializează o gamă de aproape 300 de produse din pește și fructe de mare, în timp ce, în 2006 vindea doar 2-3 tipuri (macrou, hering și șprot).

Chiar dacă afacerea Cristian Dărmănescu este în industria peștelui, antreprenorul spune că folosește și tehnologiile, printre care și sistemul ERP (Entreprise Resource Planning) – un soft digital complex prin care controlăm și cuantificăm toate procesele de producție. Spre exemplu, în depozit avem loc de 1200 de paleți și știm exact câte și ce fel de mărfuri avem pe fiecare palet.

Pentru ambalarea peștelui, compania folosește tehnologia SKIN și MAP. Acestea reprezintă tehnici de ambalare în vid, ce păstrează prospețimea și aroma cărnii de la recoltare, în timp ce prelucrarea și ambalarea se face fără nitriți, polifosfați și glazură de gheață. Astfel, consumatorul plătește doar produsul, nu și apa din produs.

Produsele companiei Bistromar la Timona pot fi găsite deja și în Kaufland Moldova, iar pe viitor își propun să se extindă în Republica Moldova pe trei canale: retail modern ( retailerii mari precum Linella, Nr 1 și Fourchette), retail tradițional (pescării) și HoReCa.

Referitor la extinderea pe piața Republicii Moldova și monopol, acesta spune că nu cred în monopol. El consideră că pe piață trebuie să existe mulți jucători cu oferte competitive. Numai prin competiție se dezvoltă piața ca întreg.

De asemenea, la moment, Cristian Dărmănescu este în căutarea unui reprezentat la Chișinău. Reprezentantul va primi un telefon, un laptop și o mașină care va fi alimentată în limita unui buget lunar. Salariul începe de la 600-700 euro lunar, iar ulterior va putea crește în baza bonusurilor pentru vânzări.

Candidatul ideal este o persoană inteligentă și perspicace, preferabil să fi absolvit Universitatea Comercială sau Tehnică. De asemenea, ar fi bine persoana potrivită să ai aibă expertiză în vânzarea produselor alimentare, retail (supermarketuri) dar și HoReCa;

Alte condiții:

Disponibitate de a călători în ROMÂNIA dar și pe teritoriul Rep. Moldova;
Bun cunoscător al lucrului cu PC;
Permis cat. B
Recomandări de la angajatori/ colaboratori

#industria pestelui #angajat #CV #companii #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.