Cristian Dărmănescu: Nu cred în monopol. Numai prin competiție se dezvoltă piața ca întreg. Caută un coleg la Chișinău

Cristian Dărmănescu este Directorul General al companiei Bistromar la Timona – unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de pește și fructe de mare din România. La moment acesta planifică să se extindă și în Republica Moldova, motiv pentru care este în căutarea unui reprezentant la Chișinău care ar media procesele comerciale, scrie pavelzingan.md.

Cristian Dărmănescu este implicat în industria peștelui încă din 2001 când a lansat brandul Alfredo Seafood, aducând primul camion de macrou în țară. În același an, a urmat înființarea primului depozit, la Galați, și, ulterior, inaugurarea fabricii de la Constanța. Abia după 6 ani de activitatea, antreprenorul a lansat o platformă de prelucrare și procesare la București. De asemenea, în vara 2018, omul de afaceri a deschis restaurantul BistroMar.

În 2020, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 77 de milioane de lei românești. În mare parte, succesul pe timp de pandemie s-a datorat magazinului online pe care îl deține.

Strategia de marketing a afacerii are obiectivul de a încuraja românii să consume mai mult pește. Omul de afaceri recunoaște că românii nu era obișnuite cu creveții în restaurante, motiv pentru care au asigurat livrarea.

În prezent compania condusă de Cristian Dărmănescu comercializează o gamă de aproape 300 de produse din pește și fructe de mare, în timp ce, în 2006 vindea doar 2-3 tipuri (macrou, hering și șprot).

Chiar dacă afacerea Cristian Dărmănescu este în industria peștelui, antreprenorul spune că folosește și tehnologiile, printre care și sistemul ERP (Entreprise Resource Planning) – un soft digital complex prin care controlăm și cuantificăm toate procesele de producție. Spre exemplu, în depozit avem loc de 1200 de paleți și știm exact câte și ce fel de mărfuri avem pe fiecare palet.

Pentru ambalarea peștelui, compania folosește tehnologia SKIN și MAP. Acestea reprezintă tehnici de ambalare în vid, ce păstrează prospețimea și aroma cărnii de la recoltare, în timp ce prelucrarea și ambalarea se face fără nitriți, polifosfați și glazură de gheață. Astfel, consumatorul plătește doar produsul, nu și apa din produs.

Produsele companiei Bistromar la Timona pot fi găsite deja și în Kaufland Moldova, iar pe viitor își propun să se extindă în Republica Moldova pe trei canale: retail modern ( retailerii mari precum Linella, Nr 1 și Fourchette), retail tradițional (pescării) și HoReCa.

Referitor la extinderea pe piața Republicii Moldova și monopol, acesta spune că nu cred în monopol. El consideră că pe piață trebuie să existe mulți jucători cu oferte competitive. Numai prin competiție se dezvoltă piața ca întreg.

De asemenea, la moment, Cristian Dărmănescu este în căutarea unui reprezentat la Chișinău. Reprezentantul va primi un telefon, un laptop și o mașină care va fi alimentată în limita unui buget lunar. Salariul începe de la 600-700 euro lunar, iar ulterior va putea crește în baza bonusurilor pentru vânzări.

Candidatul ideal este o persoană inteligentă și perspicace, preferabil să fi absolvit Universitatea Comercială sau Tehnică. De asemenea, ar fi bine persoana potrivită să ai aibă expertiză în vânzarea produselor alimentare, retail (supermarketuri) dar și HoReCa;

Alte condiții:

Disponibitate de a călători în ROMÂNIA dar și pe teritoriul Rep. Moldova;
Bun cunoscător al lucrului cu PC;
Permis cat. B
Recomandări de la angajatori/ colaboratori

#industria pestelui #angajat #CV #companii #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.