Nou Cod vamal: Ce modificări vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023

24 Aug. 2021, 12:47
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Aug. 2021, 12:47 // Actual //  MD Bani

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova a fost aprobat în lectură finală, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent. Documentul va intra în vigoare la 01 ianuarie 2023.

Noul Cod vamal va comasa într-un singur act normativ trei legi: actualul Cod vamal, Legea cu privire la tariful vamal și Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.

Documentul va îmbunătăți calitatea serviciilor furnizate de Serviciul Vamal agenților economici, va crește nivelul de protecție a datelor, va reduce costurile și întârzierile legate de declararea mărfurilor și va diminua riscurile de fraudă și incidentele de integritate prin monitorizarea online a operațiunilor vamale și reducerea numărului procedurilor vamale pe suport de hârtie.

Principalele inovații care urmează a fi implementate odată cu intrarea în vigoare a noului Cod vamal sunt:

  • prezentarea informațiilor în format electronic necesare vămuirii;
  • liberalizarea activității de reprezentant vamal;
  • dreptul la replică al solicitantului asupra unei decizii vamale. Prin urmare, înainte de luarea unei decizii care ar avea consecințe nefavorabile pentru solicitant, Serviciul Vamal comunică       solicitantului motivele pe baza cărora intenționează să ia decizia, acordându-i în acest sens solicitantului posibilitatea să își exprime dezacordul într-un termen de 30 de zile;
  • prelungirea termenului de depunere a contestației asupra deciziilor de la 10 zile până la 30 de zile;
  • modernizarea și alinierea instrumentelor de facilitare a comerțului la standardele internaționale, în special la Standardele-Cadru privind  Securitatea şi Facilitarea Comerțului Mondial, aprobate de Organizația Mondială a Vămilor.

Codul Vamal aprobat vine și cu o serie de noi simplificări, printre care:

  • Declarația simplificată – permite titularului să plaseze mărfurile sub un regim vamal pe baza unei declarații cu un set redus de date.
  • Înscrierea în evidențele declarantului – permite titularului să depună declarația vamală sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului, cu condiția ca informațiile din declarația respectivă să fie la dispoziția autorităților vamale în sistemul declarantului la momentul depunerii declarației.
  • Vămuirea centralizată – permite persoanei să depună la postul vamal unde este înregistrat o declarație vamală pentru mărfurile care sunt prezentate în vamă la un alt post vamal.

Simplificările menționate prezintă beneficii reale pentru operatorii economici, cum ar fi: furnizează o alternativă la procedura standard; răspund la unele nevoi specifice legate de fluxul și de tipul mărfurilor declarate; corespund organizării specifice a activității operatorului economic,  asigură acordarea rapidă a liberului de vamă; implică o reducere a costurilor.

Un beneficiu important în activitatea comercială a agenților economici este implementarea mecanismului de achitare a drepturilor de import până la acordarea liberului de vamă sau în termen de până la 7 zile de la data notificării datoriei vamale, cu constituirea unei garanții în cuantum deplin al drepturilor de import. Astfel, plătitorul vamal beneficiază  de o „vacanță” de la plata obligațiilor vamale.

Totodată, noul document stabilește condiții clare (nereglementate în Codul vamal actual) privind rambursarea drepturilor de import în cazul mărfurilor defecte sau neconforme cu clauzele contractuale.

Proiectul noului Cod Vamal al Republicii Moldova a fost dezvoltat pe parcursul a trei ani, datorită unei intense cooperări dintre Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal cu Banca Mondială, Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), misiunea experților TAIEX împreună cu Înaltul Consilier UE în domeniul vamal și fiscal și Comisia Europeană.

14 Aug. 2026, 09:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Aug. 2026, 09:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația „Agrocereale”, care reprezintă exportatorii de cereale și oleaginoase din Republica Moldova, avertizează că intensificarea tranzitului cerealelor ucrainene, în condițiile reducerii cu 50% a tarifelor Căii Ferate din Moldova (CFM), ar putea provoca o congestie a infrastructurii feroviare și ar putea afecta exporturile agricultorilor moldoveni.

Potrivit Asociației, Republica Moldova trebuie să profite economic de poziția sa de țară de tranzit, însă acest lucru nu ar trebui să limiteze accesul mărfurilor autohtone la vagoane, locomotive, linii feroviare și terminale de export.

„Tranzitul trebuie să aducă venituri suplimentare Căii Ferate din Moldova, fără să limiteze accesul mărfurilor autohtone la vagoane, locomotive, linii feroviare și terminale de export”, susține „Agrocereale”.

Exportatorii atrag atenția că volumul de 4,5 milioane de tone anual, prezentat drept capacitate potențială a coridorului, nu reprezintă un volum deja contractat sau garantat. Dacă ar fi distribuit uniform, acesta ar echivala cu circa 375.000 de tone lunar. În realitate însă, transporturile agricole sunt sezoniere, iar în perioadele de vârf presiunea asupra infrastructurii ar putea fi mult mai mare.

Asociația amintește că infrastructura feroviară este deja utilizată intens de exportatorii moldoveni. Numai în iulie 2026, Republica Moldova a exportat peste 307.000 de tone de grâu, orz și rapiță, o parte importantă a volumului fiind transportată pe calea ferată.

Presiunea ar urma să crească în septembrie și octombrie, odată cu comercializarea noii recolte de floarea-soarelui și intrarea porumbului în circuitul comercial. Aceste cantități se vor suprapune peste stocurile de grâu, orz și rapiță aflate deja în depozite sau în proces de export.

În opinia exportatorilor, o eventuală congestie ar lovi în primul rând fermierii. Întârzierile la preluarea cerealelor ar putea majora costurile de depozitare și ar pune presiune asupra prețurilor de achiziție. Traderii riscă, la rândul lor, penalități pentru nerespectarea contractelor, iar expeditorii s-ar putea confrunta cu deficit de vagoane și staționări mai lungi.

O altă problemă semnalată de „Agrocereale” este reducerea coeficientului tarifar al CFM la 0,5 fără existența unui volum minim garantat. Asociația susține că anterior reducerile erau legate de angajamente de transport de peste 100.000 de tone, iar coeficienții aplicabili variau între 0,7 și 1,0.

„Dacă tariful este redus la jumătate, CFM ar trebui, în principiu, să transporte un volum dublu pentru a păstra același nivel al venitului brut”, avertizează organizația.

Asociația atrage atenția și asupra situației financiare a CFM. Potrivit datelor invocate, întreprinderea și-a redus pierderile de la 322 de milioane de lei în 2024 la 89 de milioane de lei în 2025, iar în primul semestru din 2026 a raportat un profit de aproximativ 18 milioane de lei. Exportatorii susțin că această revenire nu ar trebui pusă în pericol prin reduceri tarifare care nu sunt susținute de volume garantate.

În aceste condiții, „Agrocereale” cere autorităților să publice capacitatea efectiv disponibilă pentru tranzit pe fiecare coridor feroviar, după rezervarea necesarului pentru exporturile moldovenești. Totodată, organizația propune introducerea unor „ferestre logistice protejate” pentru mărfurile autohtone, în special în lunile septembrie și octombrie.

Facilitățile acordate tranzitului ucrainean ar trebui, potrivit Asociației, să funcționeze după principiul „transportă sau plătește”: beneficiarul care primește tarife reduse și rezervă capacitate feroviară să achite volumul convenit chiar dacă nu îl utilizează integral.

„Agrocereale” solicită și condiții egale pentru companiile moldovenești. Exportatorii locali care pot garanta volume comparabile și trenuri complete ar trebui să poată beneficia de tarife similare celor oferite tranzitului.

Asociația cere Consiliului Concurenței să se pronunțe public asupra caracterului transparent, justificat economic și nediscriminatoriu al mecanismului tarifar.

„Republica Moldova nu trebuie pusă în situația de a transporta mai ieftin marfa străină, în timp ce fermierii și exportatorii săi așteaptă vagoane, suportă costuri suplimentare și vând la prețuri mai mici din cauza congestiei”, avertizează „Agrocereale”.

Asociația precizează că nu se opune tranzitului cerealelor ucrainene și recunoaște că acesta poate genera venituri importante pentru CFM și sectorul logistic. Organizația insistă însă ca volumele să fie garantate, iar tranzitul să nu fie făcut în detrimentul exporturilor agricole ale Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!