Problema suprasolicitării în Japonia: 37% au încălcat legile orelor suplimentare. Ce pedeapsă riscă angajatorii

Conform unui studiu realizat de autoritățile japoneze cu privire la reclamațiile de suprasolicitare, din cele 24.042 de locuri de muncă analizate, 37% dintre aceste companii aveau angajați care lucrau 45 de ore pe lună sau mai multe ore suplimentare, a raportat vinerea trecută Ministerul Sănătății, Muncii și Asistenței Sociale din țară.

În 1987, Japonia a adoptat oficial o săptămână de lucru de 40 de ore și consideră că orice altceva decât acesta este o oră suplimentară.

Legile muncii japoneze limitează în general orele suplimentare la 45 de ore pe lună. Cu toate acestea, dacă o companie trece prin circumstanțe extraordinare și angajații săi sunt de acord să lucreze până la 80 ore suplimentare, scrie Business Insider.

În timp ce plafonul de 80 de ore este calculat pe baza mediei de câteva luni, angajaților nu li se permite să lucreze mai mult de 100 de ore suplimentare într-o singură lună, conform legislației muncii.

Dintre cele 8.904 de companii care au realizat ore suplimentare extinse între aprilie 2020 și mai 2021, 2.982 de locuri de muncă au încălcat limita lunară de 80 de ore suplimentare, a declarat ministerul.

Ministerul a confirmat, de asemenea, cazuri de muncitori care lucrează peste 100 de ore de muncă suplimentară pe lună în 1.878 de locuri de muncă.

Cel puțin 93 de companii aveau angajați care lucrau 200 de ore suplimentare pe lună, conform raportului.

Raportul reflectă rata contravențională a companiilor care au depus plângeri împotriva lor și nu reprezintă un sondaj general al tuturor companiilor din Japonia.

Angajatorii descoperiți că încalcă legile ar putea primi până la șase luni de închisoare sau amenzi de până la 300.000 JP ¥ (2.727 dolari).

Japonia a încercat recent să se elibereze de o cultură extenuantă a orelor suplimentare care a persistat de zeci de ani. Este atât de obișnuit ca angajații japonezi să lucreze singuri până la moarte, încât țara are un termen pentru aceasta – karoshi, sau literal „moarte prin suprasolicitare”.

Victimele lui Karoshi erau de obicei bărbați de vârstă mijlocie care lucrau în birouri, a declarat pentru Reuters Hiroshi Kawahito, un avocat și secretar general al consilierului apărării naționale pentru victimele lui Karoshi. Dar recent, femeile au reprezentat unul din cinci astfel de cazuri, a spus el.

Un caz remarcabil a fost un reporter al radiodifuzorului japonez NHK, Miwa Sado, în vârstă de 31 de ani, care a murit în iulie 2013. Lucrase mai mult de 159 de ore suplimentare în luna respectivă și aproape 147 de ore suplimentare în luna precedentă. Autoritățile au spus că inima ei a fost atât de slabă încât nu putea pompa suficient sânge în restul corpului ei.

Într-un alt caz tragic, angajatul agenției de publicitate Matsuri Takahashi, în vârstă de 24 de ani, a sărit la moarte din căminul ei în ziua de Crăciun, după ce a efectuat 105 ore de ore suplimentare într-o lună.

În plus față de munca excesivă, muncitorii japonezi nu își iau suficient timp liber. Statisticile oficiale ale ministerului arată că angajatul mediu japonez a luat doar 52,4% din concediul plătit la care aveau dreptul în 2018. Guvernul federal a încercat să reducă presiunea orelor suplimentare prin politici precum obligarea angajatorilor să desemneze zile libere pentru lucrătorii cu concediu neutilizat sau acordarea angajații au șansa de a părăsi biroul la 15:00 în fiecare ultima vineri a lunii.

#ore suplimentare #munca peste program #legea muncii #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.