Problema suprasolicitării în Japonia: 37% au încălcat legile orelor suplimentare. Ce pedeapsă riscă angajatorii

26 Aug. 2021, 13:15
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
26 Aug. 2021, 13:15 // Actual //  MD Bani

Conform unui studiu realizat de autoritățile japoneze cu privire la reclamațiile de suprasolicitare, din cele 24.042 de locuri de muncă analizate, 37% dintre aceste companii aveau angajați care lucrau 45 de ore pe lună sau mai multe ore suplimentare, a raportat vinerea trecută Ministerul Sănătății, Muncii și Asistenței Sociale din țară.

În 1987, Japonia a adoptat oficial o săptămână de lucru de 40 de ore și consideră că orice altceva decât acesta este o oră suplimentară.

Legile muncii japoneze limitează în general orele suplimentare la 45 de ore pe lună. Cu toate acestea, dacă o companie trece prin circumstanțe extraordinare și angajații săi sunt de acord să lucreze până la 80 ore suplimentare, scrie Business Insider.

În timp ce plafonul de 80 de ore este calculat pe baza mediei de câteva luni, angajaților nu li se permite să lucreze mai mult de 100 de ore suplimentare într-o singură lună, conform legislației muncii.

Dintre cele 8.904 de companii care au realizat ore suplimentare extinse între aprilie 2020 și mai 2021, 2.982 de locuri de muncă au încălcat limita lunară de 80 de ore suplimentare, a declarat ministerul.

Ministerul a confirmat, de asemenea, cazuri de muncitori care lucrează peste 100 de ore de muncă suplimentară pe lună în 1.878 de locuri de muncă.

Cel puțin 93 de companii aveau angajați care lucrau 200 de ore suplimentare pe lună, conform raportului.

Raportul reflectă rata contravențională a companiilor care au depus plângeri împotriva lor și nu reprezintă un sondaj general al tuturor companiilor din Japonia.

Angajatorii descoperiți că încalcă legile ar putea primi până la șase luni de închisoare sau amenzi de până la 300.000 JP ¥ (2.727 dolari).

Japonia a încercat recent să se elibereze de o cultură extenuantă a orelor suplimentare care a persistat de zeci de ani. Este atât de obișnuit ca angajații japonezi să lucreze singuri până la moarte, încât țara are un termen pentru aceasta – karoshi, sau literal „moarte prin suprasolicitare”.

Victimele lui Karoshi erau de obicei bărbați de vârstă mijlocie care lucrau în birouri, a declarat pentru Reuters Hiroshi Kawahito, un avocat și secretar general al consilierului apărării naționale pentru victimele lui Karoshi. Dar recent, femeile au reprezentat unul din cinci astfel de cazuri, a spus el.

Un caz remarcabil a fost un reporter al radiodifuzorului japonez NHK, Miwa Sado, în vârstă de 31 de ani, care a murit în iulie 2013. Lucrase mai mult de 159 de ore suplimentare în luna respectivă și aproape 147 de ore suplimentare în luna precedentă. Autoritățile au spus că inima ei a fost atât de slabă încât nu putea pompa suficient sânge în restul corpului ei.

Într-un alt caz tragic, angajatul agenției de publicitate Matsuri Takahashi, în vârstă de 24 de ani, a sărit la moarte din căminul ei în ziua de Crăciun, după ce a efectuat 105 ore de ore suplimentare într-o lună.

În plus față de munca excesivă, muncitorii japonezi nu își iau suficient timp liber. Statisticile oficiale ale ministerului arată că angajatul mediu japonez a luat doar 52,4% din concediul plătit la care aveau dreptul în 2018. Guvernul federal a încercat să reducă presiunea orelor suplimentare prin politici precum obligarea angajatorilor să desemneze zile libere pentru lucrătorii cu concediu neutilizat sau acordarea angajații au șansa de a părăsi biroul la 15:00 în fiecare ultima vineri a lunii.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.