BERD preia 25% din Vestmoldtransgaz în schimbul ajutorului la costrucția gazoductului Ungheni

Compania română de transport al gazelor Transgaz [BSE: TGN] a declarat miercuri că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a devenit acționar cu o participație de 25% la filiala sa moldovenească Vestmoldtransgaz.

BERD a devenit acționar la Vestmoldtransgaz ca urmare a îndeplinirii condițiilor precedente legate de un acord de subscriere, a declarat Transgaz într-o declarație depusă la Bursa de Valori București, BVB.

Conform acordului, BERD s-a angajat să majoreze capitalul social al filialei cu 20 de milioane de euro (23,5 milioane de dolari) pentru a finanța costurile de dezvoltare a conductei de transport a gazelor Ungheni – Chișinău.

„Conducta de transport Ungheni-Chișinău, care conectează rețeaua de gaze din Moldova la Uniunea Europeană prin România, este un pas important către diversificarea geografică a aprovizionării cu energie a Moldovei. După ce a investit într-o participație de 25% la Vestmoldtransgaz, BERD joacă un rol esențial rol în consolidarea securității energetice a țării și contribuția la o creștere economică durabilă, care aduce beneficii tuturor „, a declarat vicepreședintele BERD, Alain Pilloux.

Înființată în 2014, Vestmoldtransgaz deține și administrează rețeaua de conducte de gaz din vestul Moldovei și oferă servicii de transport al gazelor în țară.

Transgaz a preluat Vestmoldtransgaz în 2018 prin filiala sa moldovenească Eurotransgaz, pentru 180,2 milioane lei moldovenești (10,2 milioane dolari / 8,7 milioane euro).

„Conducta Ungheni-Chișinău este un proiect strategic pentru România, pentru Moldova, pentru Transgaz și acum și pentru BERD. Am reușit să finalizăm această investiție, devenind astfel și prima companie multinațională românească din sectorul transportului de gaze, cu o contribuție la securitatea energetică regională „, a declarat directorul general al Transgaz, Ion Sterian.

Conducta lungă de 120 km între Ungheni și Chișinău interconectează sistemele de transport al gazelor din România și Moldova. Conducta leagă capitala Moldovei Chișinău de conducta de interconectare dintre orașul estic Iași din România și orașul moldovenesc Ungheni, situat la granița cu România.

Acțiunile Transgaz s-au tranzacționat cu 1,17% mai mici, la 254 lei, la Bursa de Valori București până la 1556 CET miercuri.

($ = 0,8509 euro)

Aceasta nu este unica preluare de către BERD a obiectivelor strategice de infrastructură din Republica Moldova. Anterior BERD a anunțat preluarea portului Giurgiulești, bun aflat în litigiu și tranzacție soldată cu scandal.

MEI susține poziția corectată a Guvernului cu privire la Portul Giurgiulești

Analiză de Veaceslav Ioniță: Moldova riscă achite despăgubiri de 52 mil. de euro investitorului Portului Giurgiulești

Mold-Street: De ce Guvernul a numit un nou reprezentant în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.