(FOTO) 1.200 euro pentru o noapte de vis! Cum arată cel mai scump apartament din cel mai nou hotel de lux din București

26 Aug. 2021, 17:51
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
26 Aug. 2021, 17:51 // Au Bani //  MD Bani

Vechea clădire a băncii Marmorosch – Blank din Centrul Istoric al Capitalei, devenită cel mai nou hotel de lux din București, după o investiție de 42 de milioane de euro, are un apartament prezidențial care poate fi închiriat cu 1.200 de euro pe noapte, iar seiful fostei bănci, păstrat în întregime, a fost transformat în bar, scrie Startupcafe.ro.

Hotelul de 5 stele Marmorosch Bucharest are un total de 217 camere, care amintesc de perioada interbelică, cu tavane înalte și ferestre mari și o capacitate totală de aproape 200 de persoane.

Încă de la intrare, clădirea impresionează prin scara monumentală din marmură, conservată în întregime, precum și prin parter, care a fost transformat în recepție și restaurant.

La etajul 1 al clădirii emblematice se află apartamentul prezidențial, unul dintre cele mai mari din clădire, cu o suprafață e 170 de metri pătrați. Apartamentul de lux, care poate fi închiriat cu 1.200 de euro, a fost biroul lui Mauriciu Blank, administratorul băncii Marmorosch – Blank și al lui Jacob Marmorosch, fondatorul vechii bănci.

Lângă această încăpere se află și o cameră de consiliu, care a fost restaurată, precum și o cameră de secretariat, care a fost transformată în baie. În biroul de consiliu există o ușă „secretă”, care a fost de asemenea păstrată, și care în trecut ducea către ghișeele băncii.

Lambriurile camerelor au fost și ele conservate, în timp ce ușile duble au suferit câteva schimbări, o parte din ele fiind refăcute pentru instalarea sistemelor de acces.

Primul etaj are 5 camere, care se aseamănă cu apartamentul prezidențial, dar au suprafețe mai mici.

Vechiul sediu al Marmorosch – Blank, o clădire cu o istorie bogată, de peste 100 de ani, îmbină acum arhitectura modernă cu designul secolului al XIX-lea și reprezintă, astfel, La Belle Époque.

„S-a lucrat non-stop aici, și la interior și la exterior, de către o echipă de restauratori care au în portofoliu multe clădiri, imi amintesc acum de Tribunal, Tribunalul București […] și diverse alte clădiri și care au performat foarte bine, sunt pasionați de ceea ce fac și chiar au făcut la superlativ totul”, spune autorul principal al proiectului, arhitectul Adrian Soare, despre restauratorii clădirii.

Infobox: Proprietarii clădirii Marmorosch – Blank în 173 de ani: 

  • 1848 – înființată de Iacob Marmorosch;
  • 1905 – banca a fost transformată în societate pe acțiuni;
  • 1915 – 1923 – sediul băncii Marmorosch – Blank a fost consturit după planurile arhitectului Petre Antonescu;
  • 1930 – intră în faliment, ca urmare a crizei economice mondiale;
  • 1948 – banca a fost lichidată, odată cu preluarea puterii de către regimul comunist;
  • 2004 – BRD a cumpărat clădirea de la RAAPPS cu aproape 740 mii de euro;
  • 2007 – BRD vinde clădirea Marmorosch – Blank firmei Doamnei Imobiliare SRL cu 10,5 milioane de euro. Firma Doamnei Imobiliare SRL, deținută de alți asociați și de firma Băneasa Developments, prin care omul de afaceri Puiu Popoviciu a dezvoltat complexul comercial Băneasa, potrivit profit.ro;
  • 2018 – Apex Alliance a cumpărat clădirea fostei bănci Marmorosch Blank.

Construită între anii 1915 și 1923, fosta bancă a fost transformată în hotel în aproape 3 ani, lucrările de restraurare începând în 2018. Palatul Marmorosch – Blank, situat pe strada Doamnei nr. 2-4, a fost creat după planurile arhitectului Petre Antonescu, structura clădirii fiind realizată de inginerul Anghel Saligny, iar la interior regăsim picturi murale de Cecilia Cuțescu-Storck.

 

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală