Aproape 40% din fraude au fost efectuate fără prezența fizică a cardului

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, din valoarea totală a fraudelor efectuate fără prezența fizică a cardului, peste 33% s-au produs în rețeaua de acceptare a prestatorilor din străinătate.

BNM precizează că în practica internațională se utilizează un indicator relevant ce reflectă mărimea fraudelor aferente cardurilor bancare. Este vorba despre raportul dintre valoarea fraudelor și valoarea operațiunilor cu carduri de plată. Acest indicator, pentru trimestrul trei al anului trecut, constituie 0,0078% din valoarea totală a tranzacțiilor efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova, la un nivel mai mic comparativ cu nivelul mediu european.

În ceea ce privește fraudele efectuate în țară cu cardurile de plată emise în străinătate, valoarea acestora a reprezentat 376,7 mii lei. Această valoare s-a diminuat pe parcursul ultimelor trimestre ca urmare a consolidării măsurilor de securitate aplicate pe partea de acceptare de către prestatorii de servicii de plată rezidenți, precizează BNM. Un exemplu sunt cerințele sporite de securitate pentru comercianții ce dețin platforme e-commerce, implementarea 3D Secure etc.

În cazul apariției unor suspiciuni cu privire la utilizarea neautorizată a cardului de plată, e necesar ca deținătorul acestuia să contacteze imediat banca emitentă și să solicite blocarea cardului. Serviciile suport clienți ale băncilor sunt disponibile fără întrerupere (24/7/365), inclusiv prin aplicațiile web sau cele mobile de deservire la distanță.

#card #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.