(DOC) Maia Sandu a numit o nou consilieră în educație. Anterior a fost secretară de stat

Președinta țării, Maia Sandu, a semnat astăzi decretul de numire în funcția de consilieră prezidențială în domeniul educației și cercetării pe Valentina Chicu.

Valentina Chicu a activat anterior, în 2019 în calitate de Secretar de Stat în cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, în prezent Ministerul Educației și Cercetării.

Precizăm că, după alegerile parlamentare noi din 11 iulie curent, precum și cu formarea Guvernului Gavrilița, câțiva consilieri prezidențiali au fost aleși pentru un mandat de deputat pe lista PAS, iar unii au fost numiți miniștiri în Guvern, fapt ce a lăsat-o pe Maia Sandu fără sfetnici.

Mai exact, este vorba de fosta consilieră prezidențială în domeniul justiției, Olesea Stamate, care a devenit deputată, cea în domeniul apărare și securitate, Ana Revenco, care a fost numită ministră a Afacerilor Interne, cea din domeniul educației și cercetării, Liliana Nicolăescu-Onofrei, ca a fost aleasă deputată și cea în domeniul Sănătății, Ala Nemerenco, care a ajuns ministră a Sănătății.

#consiliera #educatie #echipa #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.