„În scurt timp, urmează să fiu numit într-o funcție de mare responsabilitate”. Vadim Curmei pleacă de la AIPA!

Directorul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Vadim Curmei a demisionat din funcție. Despre aceasta a anunțat chiar el pe pagina sa de Facebook.

„Toamna este perioada unică din an care oferă un tablou perfect de culori, care i-a inspirat chiar și pe marii scriitori. Pentru lucrătorii din agricultură, tot toamna este anotimpul când poți face o totalizare. Cu mici detalii intervin și eu…. Astăzi, a fost ultima mea zi de lucru în calitate de Director al AIPA. A venit momentul să fac un nou pas în carieră și, chiar dacă mă retrag din echipa, vă anunț că oricum vom continua să facem un lucru comun”, a scris Curmei.

Conform declarațiilor de pe Facebook, acesta urmează să facă „un nou pas în carieră” și că va avea o funcție „de mare responsabilitate”. Deocamdată acesta nu a anunțat încă noua sa funcție.

„În scurt timp, urmează să fiu numit într-o funcție de mare responsabilitate, care presupune mai multe tangențe cu activitatea desfășurată până în prezent. Acest lucru mă bucură enorm, or anii dedicați domeniului dat au devenit o parte importantă a vieții mele. Vreau să mulțumesc echipei AIPA pentru dedicația de care ați dat dovadă în toți acești ani cât am lucrat împreună. Fără implicarea și dăruirea comuncă nu am fi reușit să obținem rezultatele frumoase cu care ne mândrim acum. Rămâneți la fel de devotați muncii pe care o depuneți, pentru că numai așa veți reuși și în continuare să faceți lucruri bune pentru agricultori, pentru țară”, a conchis funcționarul.

Curmei a fost numit în funcţia de director al Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură în data de 8 mai 2019, prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Unde a mai activat Curmei:

Aprilie 2012 – februarie 2016: Specialist principal secţia dirijării procesului tehnologic, Î.S. Gările şi Staţiile Auto;
Noiembrie 2007 – aprilie 2012: Specialist principal secţia control intern, Î.S. Gările şi Staţiile Auto;
Februarie 2007 – noiembrie 2007: Specialist principal secţia control şi combatere a transportului ilicit, Î.S. Gările şi Staţiile Auto;
August 2006 – februarie 2007: Specialist coordonator secţia control şi combatere a transportului ilicit, Î.S. Gările şi Staţiile Auto.
Aprilie 2006 –august 2006: Jurist SRL Nadia Compro;
Septembrie 2005 – martie 2006: Manager Şef Interimar – adjunct, Î.S. Inspectoratul Transportului de Mărfuri şi Călători;
August 2005 – septembrie 2005: Şeful secţiei Expertiza procesului tehnologic, Î.S. Inspectoratul Transportului de Mărfuri şi Călători;
Martie 2005 – iunie 2005: Specialist al secţiei Certificare, Î.S. Centrul de Reglementări şi Testări;
Martie 2002 – noiembrie 2004: Inspector al Poliţiei Criminale, Comisariatul de Poliţie al Sectorului Botanica, mun. Chişinău.

#demisie #AIPA #Director #cariera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.