Un designer de 69 de ani fabrică pantofi și genți „vegane” din frunze de ananas pentru Chanel, Mango și H&M

07 Sept. 2021, 17:46
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
07 Sept. 2021, 17:46 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Carmen Hijosa, în vârstă de 69 de ani, deține marca textilă Piñatex – dar compania nu este o companie obișnuită. Aceasta produce haine din frunze de ananas, o alternativă la piele în industria modei.

Piñatex crește gradul de conștientizare a sustenabilității în industria modei și creează locuri de muncă pentru femei. În timp Carmen Hijosa a reușit să facă o țesătură asemănătoare pielii din fibre de frunze de ananas în sine este suficient de impresionant, ea a reușit să o facă într-un moment din viață, când majoritatea își profită la maximum de pensionare.

La 69 de ani, Hijosa nu se teme de nimic.

Deși Hijosa și-a petrecut toată viața în lumea modei.

Compania sa, Piñatex, a lucrat cu peste 3.000 de mărci la nivel mondial, inclusiv Hugo Boss, Chanel, Mango și Ecoalf. În 2016, când Piñatex a lansat primul său prototip, a realizat un profit de 363.000 de dolari.

De atunci, compania și-a dublat profiturile an de an. Chiar și în 2020, în ciuda unui an foarte dificil din cauza pandemiei, Piñatex a crescut cu 40% față de 2019. În timp ce se află în prezent într-o fază de tranziție, compania ia măsuri pentru a se extinde de la compania mijlocie pe care o are în prezent.

„Fibrele lor sunt foarte fine”, spune ea, „dar sunt și puternice și flexibile. Și așa am crezut că aș putea face plasă cu ele.”

Doar prin propria poveste de succes, Piñatex contribuie la creșterea gradului de conștientizare cu privire la abordarea pe care lumea modei ar putea să o adopte spre sustenabilitate.

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.