Businessul străin de la noi, sugrumat de justiția selectivă și politizată. Denunțul făcut de EBA la întâlnirea cu Grosu

07 Sept. 2021, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Sept. 2021, 16:39 // Actual //  MD Bani

Justiția selectivă și politizată este principala problemă cu care se confruntă oamenii de afaceri străini ce dezvoltă o afacere în țara noastră. Cu o asemenea „mărturisire” a venit astăzi reprezentanții Asociație Businessului European (EBA) în Moldova, care au avut o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, scrie Realitatea.md.

Reprezentanții EBA în Moldova și deputații care au participat la întrevedere au discutat și despre importanța reorganizării a cadrului legal ce ține de taxare, impozitare și activitatea antreprenorială.

„Vrem un mediu de afaceri corect, simplu și atractiv la nivel regional ca să accelerăm investițiile atât locale, cât și străine, ca să putem crea locuri de muncă bine plătite la noi acasă”, a spus Igor Grosu.

De asemenea, au fost identificate o serie propuneri care ar dezvolta acest sector, precum ar fi: reducerea „prezenței” statului în domeniul economic; îmbunătățirea calității serviciului public; facilitarea comerțului extern și intern; armonizarea cadrului fiscal și cel vamal; digitalizarea economiei; protecția datelor cu caracter personal; dezvoltarea resurselor umane și relațiile de muncă, stabilitatea sectorului financiar, securitatea energetică, dar și altele.

Companiile membre ale asociației s-au arătat disponibile să ofere comisiilor parlamentare expertiza necesară pe fiecare segment de business, pentru a identifica de comun soluții de modernizare a legislației și a condițiilor cadru de activitate.

În urma discuțiilor, s-a convenit organizarea mai multor întruniri, pe platforma comisiilor parlamentare, în vederea identificării soluțiilor practice pentru fiecare problemă abordată.

La întâlnire au mai participat și vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi, precum și mai mulți președinți ai comisiilor parlamentare – Dumitru Alaiba, Vladimir Bolea, Olesea Stamate, Lilian Carp, Doina Gherman, Grigore Novac, Tatiana Cunețchi, Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Precizăm că, EBA Moldova a fost întemeiată în 2011 și activează sub egida Delegației Uniunii Europene la Chișinău, reprezentând actualmente interesele a peste 90 de companii, care au creat peste 23 de mii de locuri de muncă.

16 Nov. 2026, 12:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a evitat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la emisiunile corporative (atragerea unui împrumut de la pe piața de capital n.a), în condițiile în care în vara anului curent compania a creditat statul cu 361 de milioane de lei. Întrebat de ce societatea intenționează să se împrumute de pe piața de capital, după ce anterior a investit sume importante în titluri de stat, Buzatu le-a cerut reprezentanților presei să transmită întrebările în scris.

„Orice întrebări, dacă mai aveți suplimentar, vă rog frumos să ne scrieți”, a răspuns Buzatu, fără să ofere explicații pe fondul subiectului.

Jurnaliștii au încercat să afle cum se explică intenția Energocom de a emite obligațiuni corporative, în condițiile în care compania a plasat anterior bani în valori mobiliare de stat. Întrebările au vizat inclusiv o eventuală legătură dintre aceste operațiuni financiare și tariful la gazele naturale, însă directorul nu a oferit un răspuns concret în schimbul de replici dintre acesta și jurnalist.

Subiectul apare după ce s-a aflat că Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului 2026, fără ca societatea să facă publice detalii privind maturitatea instrumentelor financiare și randamentele obținute.

Anterior, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, Buzatu a confirmat efectuarea unor plasamente temporare, dar a refuzat să precizeze pentru ce perioadă au fost investiți banii și ce dobânzi a încasat compania.

„Am făcut acest plasament temporar”, a declarat atunci șeful Energocom, precizând că este vorba despre perioade scurte.

Întrebat despre durata exactă a investițiilor, acesta a invocat caracterul intern al operațiunilor financiare.

„Cu referire la aspectele respective, eu nu vă pot comunica lucrurile astea. Sunt chestii trezoreriale, interne”, a explicat Buzatu.

Întrebările privind gestionarea resurselor financiare ale Energocom apar într-un context sensibil pentru consumatori, după ce compania a solicitat majorarea tarifului reglementat la gazele naturale de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.

Totodată, Energocom a anunțat semnarea unui memorandum pentru explorarea posibilității de a emite obligațiuni corporative. Compania a precizat anterior că eventuala finanțare ar urma să fie destinată diversificării surselor de capital și susținerii proiectelor investiționale, nu achiziției de gaze naturale, și că inițiativa nu ar avea impact asupra tarifelor.

Discuțiile despre transparența financiară a companiei vin și pe fundalul veniturilor conducerii Energocom. Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Eugeniu Buzatu a încasat aproape 1,2 milioane de lei din salariu, sporuri și premii, la care s-au adăugat aproximativ 36.000 de lei în diurne și peste 14.000 de lei în tichete de masă.