Businessul străin de la noi, sugrumat de justiția selectivă și politizată. Denunțul făcut de EBA la întâlnirea cu Grosu

07 Sept. 2021, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Sept. 2021, 16:39 // Actual //  MD Bani

Justiția selectivă și politizată este principala problemă cu care se confruntă oamenii de afaceri străini ce dezvoltă o afacere în țara noastră. Cu o asemenea „mărturisire” a venit astăzi reprezentanții Asociație Businessului European (EBA) în Moldova, care au avut o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, scrie Realitatea.md.

Reprezentanții EBA în Moldova și deputații care au participat la întrevedere au discutat și despre importanța reorganizării a cadrului legal ce ține de taxare, impozitare și activitatea antreprenorială.

„Vrem un mediu de afaceri corect, simplu și atractiv la nivel regional ca să accelerăm investițiile atât locale, cât și străine, ca să putem crea locuri de muncă bine plătite la noi acasă”, a spus Igor Grosu.

De asemenea, au fost identificate o serie propuneri care ar dezvolta acest sector, precum ar fi: reducerea „prezenței” statului în domeniul economic; îmbunătățirea calității serviciului public; facilitarea comerțului extern și intern; armonizarea cadrului fiscal și cel vamal; digitalizarea economiei; protecția datelor cu caracter personal; dezvoltarea resurselor umane și relațiile de muncă, stabilitatea sectorului financiar, securitatea energetică, dar și altele.

Companiile membre ale asociației s-au arătat disponibile să ofere comisiilor parlamentare expertiza necesară pe fiecare segment de business, pentru a identifica de comun soluții de modernizare a legislației și a condițiilor cadru de activitate.

În urma discuțiilor, s-a convenit organizarea mai multor întruniri, pe platforma comisiilor parlamentare, în vederea identificării soluțiilor practice pentru fiecare problemă abordată.

La întâlnire au mai participat și vicepreședintele Parlamentului, Mihail Popșoi, precum și mai mulți președinți ai comisiilor parlamentare – Dumitru Alaiba, Vladimir Bolea, Olesea Stamate, Lilian Carp, Doina Gherman, Grigore Novac, Tatiana Cunețchi, Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Precizăm că, EBA Moldova a fost întemeiată în 2011 și activează sub egida Delegației Uniunii Europene la Chișinău, reprezentând actualmente interesele a peste 90 de companii, care au creat peste 23 de mii de locuri de muncă.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.