Acțiunile Moderna au crescut cu 8%. Gigantul american a crescut pe bursă cu peste 300% de la începutul anului

Acţiunile grupului farmaceutic american Moderna (simbol bursier MRNA) s-au apreciat cu 7,8% la sfârşitul ultimei şedinţe de tranzacţionare din New York, după ce compania a declarat că dezvoltă un ser care oferă protecţie atât împotriva coronavirusului, cât şi împotriva gripei sezoniere, notează CNBC.

Noul vaccin, pe care firma îl numeşte mRNA-1073, combină vaccinul actual anti-Covid-19 şi un ser de combatere a gripei care se află în plin proces de dezvoltare, conform unui comunicat de presă.

„Astăzi anunţăm primul pas al noului nostru program de dezvoltare a unui vaccin pentru Covid-19 şi gripa sezonieră. De asemenea, facem progrese cu privire la înrolarea pacienţilor în programele noastre privind bolile rare şi ne devotăm în totalitate testelor pentru vaccinurile anti-cancer. Considerăm că acesta este doar începutul unei noi epoci a medicinei bazate pe informaţii”, spune CEO-ul Stephane Bancel.

Până acum au fost distribuite în Statele Unite peste 147 de milioane de vaccinuri anti-Covid dezvoltate de Moderna.

Vaccinurile pe bază de ARN mesager create de Moderna şi Pfizer/BioNTech „păcălesc” corpul să producă o formă inofensivă a virusului SARS-CoV-2, declanşând astfel un răspuns imun. Experţii argumentează că acest tip de vaccin este mai uşor de produs prin comparaţie cu serurile tradiţionale, care transmit de obicei o variantă slăbită a virusului pentru a produce un răspuns imun.

Acţiunile Moderna au crescut cu 308% de la începutul anului până în prezent, societatea raportând în acest sens un plus de aproape 700% de-a lungul ultimelor 12 luni. Prin comparaţie, acţiunile Pfizer (PFE) s-au apreciat cu 25% de la începutul lui 2021 şi cu 36% în ultimul an.

Însă capitalizarea Pfizer ajunge la 258 de miliarde de dolari, în timp ce Moderna înregistrează o valoare de piaţă de circa 184 de miliarde de dolari.

#moderna #gigant #crestere #pret #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.