Dnestrovsc: Barajul hidroenergetic renaște, Nistrul ”moare”

Impactul Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) asupra râului Nistru se resimte cel mai puternic pe un sector de 150 de kilometri în aval de Naslavcea, potrivit studiului privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru, comandat de PNUD Moldova și elaborat de o echipă de experți independenți, la inițiativa Ministerului Mediului, cu sprijinul Suediei.

Efectele înregistrate sunt divizate de experți în trei categorii: negative, regulatorii și posibile, care nu au fost deocamdată demonstrate.

În prima categorie se înscriu impactul asupra stării hidrologice a râului, manifestat prin fenomenul de hydropeaking sau efectul pulsatoriu al undelor, efectul asupra stării morfologice, transportul de sedimente fiind redus esențial, impactul asupra regimului termic, apele deversate fiind cu până la 7,5°C mai reci vara și cu 5°C mai calde în sezonul rece. Totodată, au crescut suprafețele acoperite cu plante acvatice care pot dăuna râului, de la 1 la 85% în sectorul de nord al Moldovei; a scăzut nivelul de zooplancton și organismelor de adâncime, au dispărut 19 specii de pești în segmentul mijlociu și 15 specii în cel inferior, a scăzut efectivul speciilor valoroase de pești (cegă, crap, șalău, știucă, morunaș) de cca 40 de ori.

Efectele economice se resimt prin cantitățile instabile sau puternic diminuate de apă în unele perioade critice, uneori cu caracteristici esențial modificate (temperatură, sedimente) pentru mai mulți utilizatori de apă din Republica Moldova, cum ar fi cei din agricultură, industria alimentară, turism și alte sectoare.

O altă categorie de impacturi ale CHN au efecte regulatorii. Astfel, debitele minime au crescut de două ori și este asigurat debitul minim de 100m3/s (ceea ce contribuie la atenuarea efectelor secetei), debitele maxime au fost reduse, încât este atenuat riscul de inundații, are loc reglarea sezonieră a scurgerii de apă.

Însă, nu există siguranța că partea ucraineană va asigura evacuarea permanentă a debitului minim de 100 m3/s și nu au putut fi demonstrate pierderile de apă prin infiltrație, volumul infiltrațiilor, impactul asupra apelor subterane, creșterea riscului de exces de umiditate în zonele învecinate, nerespectarea părții de operare a CHN (erori umane, tehnice).

Studiul confirmă științific faptul că întreg CHN are un impact semnificativ asupra mediului, iar acest impact, conform reglementărilor naționale și internaționale din domeniul protecției mediului, trebuie eliminat sau compensat. Astfel, Ministerul Mediului va deține mijloacele necesare pentru luarea unor măsuri concrete, atât prin dezvoltarea politicilor de dezvoltare națională și locală, cât și în cooperare cu partenerii ucraineni”, a declarat secretara de stat din cadrul Ministerului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.

#hidrocentrală #Energie #Nistru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat cauzele creșterii prețurilor la locuințe din Chișinău și a dat asigurări că nu există riscuri iminente pentru beneficiarii programului „Prima Casă Plus”, chiar dacă pe piață se observă o tendință de scumpire a apartamentelor.

„Vreau să liniștesc spiritele și să menționez că nivelul de executare și onorare a obligațiilor contractate de persoanele fizice este unul bun în Republica Moldova. Cei care se creditează își onorează obligațiile”, a declarat Belous, răspunzând la întrebările jurnaliștilor privind posibile falimente în rândul debitorilor, scrie REALITATEA.

Potrivit ministrei, majorarea prețurilor la locuințe este un fenomen complex, cauzat de creșterea costurilor în sectorul construcțiilor și de evoluțiile economice generale:

”Dacă examinăm componenta de preț, vedem că au crescut salariile în domeniul construcțiilor, la fel și cheltuielile pentru materiale. Cu cinci ani în urmă, salariul declarat la fisc de către o companie de construcții nu depășea 10.000 de lei, astăzi avem salarii de peste 15.000 și mai mult. Toate aceste componente se reflectă în preț”.

Belous a recunoscut că programul „Prima Casă Plus” a avut un anumit impact asupra prețurilor, dar consideră că soluția nu este restricționarea cererii, ci stimularea ofertei pe piața imobiliară.

„Programul a influențat prețul, dar trebuie să ținem cont și de ofertă. Lucrăm pentru a fluidiza procesul, să creăm mai multe prerogative care să mărească oferta de locuințe. Astfel, sperăm că prețurile se vor stabiliza”.

Referindu-se la eventuale dificultăți de plată ale beneficiarilor, ministra a declarat că Ministerul Finanțelor și Banca Națională monitorizează constant indicatorii de stabilitate financiară:

Eu nu estimez un risc iminent pentru persoanele care au luat credite imobiliare. Sunt parte a Comitetului de Stabilitate Financiară și pot spune că debitorii își onorează, în mare parte, obligațiile asumate. Situația este stabilă”.

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.