Filme de Puiu, Jude şi Muntean, la cea de-a şaptea ediţie a ZFR Chişinău

15 Sept. 2021, 14:01
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Sept. 2021, 14:01 // Actual //  MD Bani

Cele mai noi filme realizate de unii dintre cei mai importanţi regizori români, printre care Cristi Puiu, Radu Jude sau Radu Muntean, dar şi câteva lungmetraje ale unei noi generaţii de cineaşti vor putea fi văzute în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc între 7 şi 10 octombrie.

După o ediţie online în 2020, ZFR revin în această toamnă la Cinema Odeon, unde publicul va descoperi, în proiecţii cu intrare liberă, cele mai importante filme româneşti recente, selectate la mari festivaluri şi prezentate în premieră în Republica Moldova, şi va întâlni o serie de invitaţi, deopotrivă actori şi regizori.

Evenimentul va fi deschis cu proiecţia celui mai nou film al regizorului Marian Crişan, comedia amară „Berliner”(2020), selectat la Moscova şi Trieste. Filmul are în prim-plan un politician pe care campania electorală îl prinde blocat într-un orăşel de provincie, unde este găzduit de un localnic, tractorist de profesie. La gala de deschidere vor fi prezenţi regizorul Marian Crişan şi actorii Ion Sapdaru şi Ovidiu Crişan, interpreţii celor doi protagonişti.

Premiat pentru regie în secţiunea Encounters a ediţiei de anul trecut a Festivalului de la Berlin, „Malmkrog”(2020), cel mai recent film al celebrului regizor Cristi Puiu, este inspirat din „Trei conversații cu privire la război, progres și sfârșitul istoriei”, scriere de la sfârşitului secolului al XIX-lea a filosofului rus Vladimir Soloviov. Nikolai, un proprietar de pământ, îşi cheamă mai mulţi prieteni în conacul de la ţară, pentru a petrece Crăciunul împreună. Aceştia discută despre moarte şi Antihrist, progres şi moralitate, fără a anticipa cataclismul ce stă să vină. La proiecţie va fi prezentă actriţa Marina Palii, originară din Republica Moldova.

Din program nu putea lipsi nici „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2021), controversatul film cu care regizorul Radu Jude a câştigat Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin în acest an. Filmul, interzis sub 18 ani, analizează raporturile dintre individ și societate şi are ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori, încărcat de o profesoară de școală generală pe un site specializat, le provoacă în viața acesteia.

La gala de închidere va putea fi văzut „Întregalde” (2021), cel mai nou film al regizorului Radu Muntean, care a avut premiera mondială în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs a ediţiei din acest an a Festivalului de la Cannes. Excursia umanitară de sfârşit de an a trei prieteni printr-un sat de munte este dată peste cap de întâlnirea cu un bătrân singur şi aparent senil. Ideile lor despre empatie și generozitate încep să fie puse astfel la îndoială.

„Neidentificat” (2020), al doilea film al regizorului Bogdan Apetri, va avea de asemenea parte de o proiecţie la ZFR, în prezenţa actorului Bogdan Farcaş, care face un rol tulburător. Câştigător al premiului special al juriului la Festivalul de la Varşovia, filmul are ca protagonist un poliţist care, dintr-o dorinţă de răzbunare personală, construieşte un caz, jucându-se cu limita dintre etica profesională și abuzul de putere.

Selecţia ZFR propune de asemenea trei filme ale unor cineaşti dintr-o nouă generaţie.

„Otto Barbarul” (2020), debutul regizoarei Ruxandra Ghiţescu, urmăreşte un adolescent punk în vârstă de 17 ani, nevoit să treacă peste pierderea iubitei. Filmul a avut premiera mondială în competiţia Festivalului de la Sarajevo. Ruxandra Ghiţescu va veni la Chişinău pentru o întâlnire cu publicul.

Un alt debut este şi comedia „#dogpoopgirl” (2021), de Andrei Huţuleac, care a câştigat marele premiu la ediţia din acest an a Festivalului de la Moscova, unde a fost premiată de asemenea şi actriţa Andreea Grămoşteanu. Viaţa unei femei din Bucureşti e cuprinsă de haos după ce un adolescent îi filmează câinele în timp ce îşi face nevoile în metrou şi postează înregistrarea online. La proiecţie va fi prezent regizorul Andrei Huţuleac.

Selectat la festivalurile de la Varşovia şi Premiers Plans de la Angers, „Mia își ratează răzbunarea” (2020) este al doilea lungmetraj al regizorului Bogdan Theodor Olteanu, realizat în regim independent. După o despărțire violentă, Mia, o tânără actriță, e hotărâtă să se răzbune pe fostul iubit. Pe măsură ce planul ei se conturează, Mia şi grupul său de prietene redefinesc noțiunea de feminitate.

Secţiunile tradiţionale Focus, Retro şi Filme pentru copii vor fi anunţate în curând.

Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul zfrmd.ro, precum şi pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău.

Proiecţiile se vor desfăşura cu respectarea regulilor de protecţie sanitară impuse de autorităţi.

Zilele Filmului Românesc la Chișinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi „Alternative Cinema” din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.

Finanţat de: Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Uniunea Cineaştilor din România.

Parteneri: Arhiva Naţională de Filme din România, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” de la Bucureşti, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova.

Realitatea Live

28 Apr. 2024, 19:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
28 Apr. 2024, 19:09 // Actual //  Lupu Eduard

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău