ODIMM promovează antreprenoriatul social: este un sector relativ nou pentru comunitatea de afaceri din Moldova

Veste bună pentru afacerile sociale din Republica Moldova și pentru antreprenorii care își doresc o astfel de afacere. Țara noastră va fi prima din regiunea Dunării care va avea un Program de suport și mentorat pentru întreprinderi sociale. Noua inițiativă de suport antreprenorial a fost prezentată, astăzi, experților din Ungaria, care sunt parteneri lideri în cadrul proiectului european transnațional Finance4SocialChange, din care face parte și Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Noul proiect are ca scop promovarea inițiativelor în domeniul antreprenoriatului social.

În acest sens, reprezentanții din Ungaria au fost familiarizați cu acțiunile întreprinse de ODIMM pentru promovarea conceptului de antreprenoriat social în Republica Moldova și istorii de success ale companiilor care practică activități sociale.

„Antreprenoriatul social este un sector relativ nou pentru comunitatea de afaceri din Moldova, dar cu un potențial neexplorat. Sprijinul oferit la ora actuală de către stat persoanelor cu dizabilități și altor grupuri vulnerabile se concentrează, în principal, pe acordarea de asistență socială și medicală și , mai puțin, pe dezvoltarea abilităților de viață îndependentă. ODIMM și-a asumat angajamentul de promotor al antreprenoriatului social și va oferi tot suportul necesar pentru lansarea și consolidarea acestuia”, a menționat Iulia Costin, director general ODIMM.

Noul instrument de suport a fost elaborat de ODIMM în comun cu Ministerul Economiei și partenerii de dezvoltare, având ca obiectiv susținerea dezvoltării a peste 100 de întreprinderi sociale, în special din mediul rural și crearea a cel puțin 300 noi locuri de muncă. Inițiativa are un scop social bine determinat, o misiune asumată prin care se urmărește generarea de impact benefic asupra oamenilor, mediului și comunității. Prin intermediul acestui Program se dorește crearea unei societăți mai incluzive, utilizând instrumentele de business în soluționarea problemelor sociale.

Totodată, cu suportul proiectului european Finance4SocialChange, ODIMM va lansa în perioada octombrie-decembrie o Campanie națională de promovare a Inițiativei de antreprenoriat social prin intermediul căreia vor fi difuzate spoturi publicitare și istorii de succes ale compaiilor care practică antreprenoriatul social. În același timp, vor fi organizate webinare și sesiuni de informare pentru a promova conceptul de antreprenoriat social în Republica Moldova.

Până în prezent, 4 companii din Republica Moldova și-au adjudecat titlul de „întreprinderi sociale de inserție” la Comisia națională de antreprenoriat social. Alte 46 de companii sunt cunoscute/atestate că practică periodic activități sociale.

Conform datelor statistice, economia socială în Europa acoperă peste 14.5 milioane de angajați remunerați, ceea ce reprezintă echivalentul a aproximativ 6,5% din populația aptă de muncă, iar aproximativ una din patru afaceri create are statut de întreprindere socială.

#odimm #antreprenoriat social #program #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.