Zona euro a ieşit din recesiune în primul trimestru, iar mai multe economii mari au evoluat peste aş­teptări în timp ce în aprilie infla­ţia a bătut pasul pe loc. Sunt veşti bune care i-au mulţumit pe analişti şi îi încurajează să creadă că Banca Centrală Europeană va da în iunie startul reducerilor de dobânzi.

Totuşi, au rămas şi câţiva nori în această atmosferă optimistă: în Germania, cea mai mare economie europeană, inflaţia, spaima BCE, a accelerat. De asemenea, în zona euro, inflaţia de bază, care nu ia în calcul elementele volatile precum preţurile energiei, a fost şi ea mai puternică decât s-au aşteptat analiştii, cum de altfel este şi în alte locuri, cum ar fi SUA. Dar, în general, economia zonei euro „înain­tează binişor“, după cum spune Neil Birrell, strateg de investiţii la Premier Miton Investors. „Perspectivele pentru zona euro se îmbunătă­ţesc în vremuri în care pesimismul se stre­coară în perspectivele altor econo­mii“, a afirmat el pentru The Guardian.
Pentru Europa de Est a­ces­te noi semne că zona euro îşi revine economic contează pentru că regiunea este cel mai mare partener comercial şi prima sursă de investiţii. Cererea din zona euro este un motor principal de creştere pentru economiile estice.

PIB-ul zonei euro a crescut cu 0,3% în primul trimestru, faţă de cel anterior, când a scăzut cu -0,1%. Economia Uniunii Europene a avansat în acelaşi ritm. Datele sunt de la Eurostat. Dintre greii Europei, Germania a făcut un salt de 0,2% după ce în ultimul trimestru al anului trecut a plonjat cu -0,5%.
În Germania se duce cea mai mare parte a exporturilor României, Poloniei, Ungariei şi Cehiei. Biroul de statistică german nu a pu­blicat încă cifre despre evoluţia componentelor PIB-ului, dar analiştii de la ING cred că avansul se da­torează mai ales secto­rului construcţiilor şi exporturilor nete. Acesta ar fi un lucru bun pentru est-europeni deoarece fa­bri­cile lor produc compo­nente pe care industria ger­mană le integrează în produse cu valoare adăugată mai mare pe care le exportă.

Pe est-europeni i-ar interesa şi consumul. Analizele despre încrederea consumatorilor sugerează că în următoarele luni şi consumul gospodăriilor germane va accelera. Pe de altă parte, estimările pentru inflaţia anualizată arată că aceasta a accelerat uşor în aprilie, de la 2,3% la 2,4%. Consumatorii germani au fobie de inflaţie. Încrederea lor din prezent reflectă aşteptările că veniturile le vor creşte.
Franţa, a doua economie ca mărime din zo­na euro, a ieşit din primul trimestru cu o surpri­ză: a rupt ritmul de creştere de 0,1% din cele două trimestre anterioare şi a accelerat la 0,2%. Inflaţia a stagnat la 2,5%. Italia s-a dus de la 0,1% la 0,2%, iar Spania şi-a menţinut viteza ame­ţitoare, în comparaţie cu cele ale parte­ne­rilor, de 0,7%. Inflaţia a accelerat uşor acolo şi a încetinit în Italia. În Franţa, creşterea eco­nomică a fost susţinută mai ales de consumul din gospodării, spun datele statisticii oficiale. Şi în Spania cea mai mare contribuţie a venit de la „consumul naţional“. Italia a fost ajutată de exporturi.

În general, preţurile mai mici ale energiei, retragerea inflaţiei, majorarea salariilor reale (raportate la inflaţie) şi posibilitatea ca BCE să reducă dobânzile au impulsionat activitatea economică a zonei euro în primul trimestru al acestui an după un 2023 slab, în care economia nu a crescut decât într-un trimestru, notează The Guardian. „În acest fel se termină recesiu­nea din zona euro. Acest lucru confirmă că 2024 marchează revenirea mult timp întâr­ziată“, scriu şi analiştii de la Moody’s Analytics. Ei se aşteaptă ca BCE să reducă dobânzile în iunie. Însă când o va face din nou după aceea nu mai este sigur. Aceasta pentru că revenirea nu este completă.

Consumul din zona euro este încă slab. Daniele Antonucci, director de investiţii la Quintet Private Bank, a remarcat şi ea partea goală a paharului. „Partea pesimistă a poveştii este că ritmul de creştere economică rămâne mai degrabă anemic, indicatorii anticipativi arătând condiţii economice moderat pozitive. Contrastul faţă de SUA, unde cererea internă pare că rezistă, iar creşterea PIB pare să accelereze din nou, este şocantă“, a spus ea.

Analiştii de la ING apreciază că economia zonei euro a intrat clar într-o „fază mai bună“, cu revenire economică, şomaj redus şi inflaţie mai moderată. Preţurile mai mici ale energiei, care urmează exploziei cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, ajută economia, au explicat ei. Prin urmare, zona euro este pe drumul cel bun, dar mai are mult până departe.

Iar Europa de Est o însoţeşte în această călătorie. Legat de economiile est-europene, cel mai recent raport al Eurostat despre evoluţia economică în UE conţine date doar despre Cehia şi Ungaria. Ambele au accelerat în ritm trimestrial în T1. Ungaria chiar semnificativ, cu 0,8%, faţă de stagnare în trimestrul anterior. În Polonia, indicatorii din industrie şi construcţii pentru martie au anunţat veşti neplăcute. Vânzările de retail nu au fost spectaculoase.

Analiştii de la ING şi-au diminuat estimarea de creştere a PIB în primul trimestru de la 2,3% la 1,5% în ritm anualizat. Dar revenirea economică există şi este de aşteptat îmbunătăţirea consumului gospodăriilor. Apoi, aşa cum marile economii vestice au întrecut aşteptările cu creşterea din primul trimestru, aşa şi economiile est-europene pot surprinde plăcut.

Analiştii de la Moody’s Analytics se aşteaptă ca BCE să reducă dobânzile în iunie. Însă când instituţia o va face din nou după aceea nu mai este sigur. Aceasta pentru că revenirea economiei zonei euro nu este completă, iar inflaţia nu se dezlipeşte uşor de regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!