Trebuia să realizeze tablouri pline cu BANI, dar a decis să-i păstreze pentru sine. Bancnotele au fost oferite de muzeu

Muzeul de Artă Modernă Kunsten din Aalborg a oferit unui artist bancnote în valoare totală de 84.000 de dolari pentru a realiza reproduceri a două lucrări ale artistului Jens Haaning, care a folosit anterior bani înrămați pentru a reprezenta salariile medii anuale ale unui austriac și ale unui danez – în euro și, respectiv, în coroane daneze. Însă, artistul a realizat o altă lucrare și a decis să păstreze banii pentru sine.

Astfel, la deschiderea unei expoziții despre viitorul muncii la un muzeu de artă danez, vizitatorii au admirat rame goale în loc de două rame mari de tablouri pline cu bancnote.

Când Muzeul de Artă Modernă Kunsten din Aalborg a primit lucrările recreate înainte de expoziție, personalul galeriei a făcut o descoperire surprinzătoare: ramele erau goale. Banii lipseau din cauza artistului, care spune că îi păstrează „în numele artei”.

„Am ales să realizez o nouă lucrare pentru expoziție, în loc să prezint cele două lucrări vechi de 14, respectiv 11 ani”, a declarat Haaning muzeului într-un e-mail, al cărui text este afișat acum lângă ramele goale.

A primit bani și pentru lucru

Pe lângă faptul că i-a oferit lui Haaning 534.000 de coroane daneze (84.000 de dolari) pentru operele de artă pline de bani, Muzeul Kunsten a fost de acord să plătească încă 10.000 de coroane (1.571 de dolari) pentru opera sa, precum și să acopere costuri precum încadrarea și livrarea. Dar artistul a declarat că proiectul l-ar fi lăsat în continuare fără bani, din cauza costurilor de studio și a salariilor personalului.

„În mod normal, mă aflu într-o situație mai bună atunci când expun în străinătate. Sunt danez și este (un) muzeu danez, iar ei se așteaptă să investesc pentru că apoi poate într-o zi vor cumpăra ceva”, a spus artistul.

Directorul muzeului Kunsten, Lasse Andersson, a susținut că muzeul și-a respectat partea sa din acord.

„Este foarte important pentru noi, deoarece am fost întotdeauna cunoscuți pentru că onorăm contractele și, de asemenea, plătim artiștilor un onorariu rezonabil”, a declarat el prin telefon.

Haaning a declarat că nu intenționează să returneze banii și că nu este „îngrijorat” de posibilele consecințe. Andersson a spus că artistul are termen până în ianuarie, când se încheie expoziția, pentru a rambursa împrumutul, după care muzeul va lua în considerare acțiuni legale.

Deocamdată, muzeul expune „Take the Money and Run” așa cum este, punând-o pe o platformă pentru a fi analizată și criticată. În lumea artei, operele care pun la îndoială valoarea artei în sine – cum ar fi Maurizio Cattelan care lipește o banană de un perete sau Banksy care distruge un tablou la licitație – nu sunt o noutate. Nu sunt nici operele de artă invizibile, cu regretatul Yves Klein care a expus o cameră goală în fața a mii de oameni în 1958.

#tablouri #bancnote #artist #muzeu #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.