Trebuia să realizeze tablouri pline cu BANI, dar a decis să-i păstreze pentru sine. Bancnotele au fost oferite de muzeu

Muzeul de Artă Modernă Kunsten din Aalborg a oferit unui artist bancnote în valoare totală de 84.000 de dolari pentru a realiza reproduceri a două lucrări ale artistului Jens Haaning, care a folosit anterior bani înrămați pentru a reprezenta salariile medii anuale ale unui austriac și ale unui danez – în euro și, respectiv, în coroane daneze. Însă, artistul a realizat o altă lucrare și a decis să păstreze banii pentru sine.

Astfel, la deschiderea unei expoziții despre viitorul muncii la un muzeu de artă danez, vizitatorii au admirat rame goale în loc de două rame mari de tablouri pline cu bancnote.

Când Muzeul de Artă Modernă Kunsten din Aalborg a primit lucrările recreate înainte de expoziție, personalul galeriei a făcut o descoperire surprinzătoare: ramele erau goale. Banii lipseau din cauza artistului, care spune că îi păstrează „în numele artei”.

„Am ales să realizez o nouă lucrare pentru expoziție, în loc să prezint cele două lucrări vechi de 14, respectiv 11 ani”, a declarat Haaning muzeului într-un e-mail, al cărui text este afișat acum lângă ramele goale.

A primit bani și pentru lucru

Pe lângă faptul că i-a oferit lui Haaning 534.000 de coroane daneze (84.000 de dolari) pentru operele de artă pline de bani, Muzeul Kunsten a fost de acord să plătească încă 10.000 de coroane (1.571 de dolari) pentru opera sa, precum și să acopere costuri precum încadrarea și livrarea. Dar artistul a declarat că proiectul l-ar fi lăsat în continuare fără bani, din cauza costurilor de studio și a salariilor personalului.

„În mod normal, mă aflu într-o situație mai bună atunci când expun în străinătate. Sunt danez și este (un) muzeu danez, iar ei se așteaptă să investesc pentru că apoi poate într-o zi vor cumpăra ceva”, a spus artistul.

Directorul muzeului Kunsten, Lasse Andersson, a susținut că muzeul și-a respectat partea sa din acord.

„Este foarte important pentru noi, deoarece am fost întotdeauna cunoscuți pentru că onorăm contractele și, de asemenea, plătim artiștilor un onorariu rezonabil”, a declarat el prin telefon.

Haaning a declarat că nu intenționează să returneze banii și că nu este „îngrijorat” de posibilele consecințe. Andersson a spus că artistul are termen până în ianuarie, când se încheie expoziția, pentru a rambursa împrumutul, după care muzeul va lua în considerare acțiuni legale.

Deocamdată, muzeul expune „Take the Money and Run” așa cum este, punând-o pe o platformă pentru a fi analizată și criticată. În lumea artei, operele care pun la îndoială valoarea artei în sine – cum ar fi Maurizio Cattelan care lipește o banană de un perete sau Banksy care distruge un tablou la licitație – nu sunt o noutate. Nu sunt nici operele de artă invizibile, cu regretatul Yves Klein care a expus o cameră goală în fața a mii de oameni în 1958.

#tablouri #bancnote #artist #muzeu #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.