Republica Moldova, o țară tânără cu o populație îmbătrânită. Care este ponderea vârstnicilor

Populația lumii este într-un proces continuu de îmbătrânire. În anul 2020, circa 727 milioane de persoane de pe globul pământesc aveau vârsta de 65 ani și peste. Ponderea acestor persoane în total populație s-a majorat de la 6% în anul 1990 până la 9,3% în anul 2020, iar până în anul 2050 se estimează că aceasta va crește până la 16%, arată datele Biroului Național de Statistică.

În Republica Moldova, la începutul anului 2021 locuiau 584,0 mii persoane3 în vârstă de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 22,5% din totalul populației cu reședință obișnuită. Din numărul total al vârstnicilor, 349,5 mii persoane erau femei (sau 59,9%), fiecare a treia persoană era între 60-64 ani, iar 61,2 mii persoane (sau 10,5%) constituiau persoanele care au depășit vârsta de 80 ani.

Ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani este în creştere continuă. În ultimii cinci ani a crescut cel mai mult ponderea vârstnicilor din grupul de vârstă de 70-74 de ani – cu 6,0 p.p. (de la 13,0% la începutul anului 2017, până la 19,0% la începutul anului 2021).

La începutul anului 2021, coeficientul de îmbătrânire a populaţiei a constituit 22,5%, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire demografică. Comparativ cu începutul anului 2017, acesta a înregistrat o majorare cu 3,3 puncte procentuale.

La 1 ianuarie 2021, raportul dintre bărbați și femei în vârstă de 60 ani și peste a fost de 67,1 bărbați la 100 femei (față de 66,4 bărbați la 100 femei la 1 ianuarie 2017). În grupul de vârstă 80-84 ani, schimbările în raportul pe sexe sunt mai vizibile, fiind în scădere de la 48 la 45 bărbați la 100 femei.

Potrivit infromațiilor Băncii Mondiale, îmbătrânirea rapidă a populației prezintă provocări majore pentru societățile și economiile multor țări din întreaga lume, care astfel oferă suport unui număr tot mai mare de cetățeni vârstnici. În cazul Republicii Moldova, care prezintă tendințe de îmbătrânire mai rapidă față de majoritatea țărilor din Europa de est, provocările sunt deosebit de mari.

Tendințele combinate ale fertilității reduse și emigrării sporite vor genera o scădere prognozată a populației Republicii Moldova cu 29 la sută până în 2060, în timp ce ponderea persoanelor vârstnice se va tripla până la un nivel de 30 la sută.

#pondere #vârstnici #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.