NFT-urile au înregistrat vânzări RECORD în trimestrul al treilea. Au urcat la 10,7 miliarde de dolari

Acronimul NFT înseamnă non-fungible token. Acesta este un tip de token de cryptomonedă care rulează pe contracte smart pe un blockchain, de obicei este vorba de blockchain-ul Ethereum.

NFT-urile folosesc tehnologia blockchain pentru a înregistra proprietatea asupra obiectelor digitale, cum ar fi imagini, videoclipuri, obiecte de colecţie şi chiar terenuri în lumi virtuale.

Valoarea din al treilea trimestru a crescut de la 1,3 miliarde de dolari în al doilea trimestru şi de la 1,2 miliarde de dolari în primul trimestru, potrivit DappRadar.

Pe cea mai mare piaţă NFT, OpenSea, volumul vânzărilor a atins 3,4 miliarde de dolari în august. Activitatea a rămas puternică chiar şi în septembrie, când pieţele bursiere globale s-au clătinat.

Creşterile de preţ ale criptomonedelor în timpul pandemiei COVID-19 sunt deseori invocate drept un motor de creştere a pieţei NFT – deoarece oamenii folosesc criptomonedele pentru a cumpăra NFT – dar entuziaştii spun că activele cripto au valoare independent de condiţiile de piaţă.

Cifrele DappRadar, care includ mai multe lanţuri de blocuri şi tranzacţii „off-chain”, plasează volumul total al vânzărilor din 2021 la 13,2 miliarde de dolari. O altă companie de studii de piaţă, CryptoSlam, care exclude vânzările „off-chain”, spune că cifra este de 9,6 miliarde de dolari.

Între timp, NonFungible.com, care urmăreşte NFT-urile doar pe blockchain-ul ethereum, plasează volumul total din 2021 la 7 miliarde de dolari.

Cea mai scumpă vânzare cunoscută de NFT a fost un colaj digital vândut la Christie’s pentru 69,3 milioane de dolari în luna martie. De atunci, niciun NFT cunoscut nu s-a mai apropiat de acest preţ, dar casele de licitaţii încă mai organizează vânzări de NFT, care ajung adesea la milioane de euro.

În ciuda vânzărilor în creştere şi a faptului că celebrităţile şi alţi investitori au adoptat această tendinţă, numărul de cumpărători de NFT rămâne relativ mic: în trimestrul al treilea au existat doar 265.927 de portofele active care tranzacţionau NFT pe blockchain-ul ethereum, potrivit NonFungible.com.

Mai mult de jumătate din NFT-urile vândute în T3 au fost de 101-1.000 de dolari, în timp ce cele din intervalul 1.001-10.000 de dolari au reprezentat 20% din vânzări, iar 17% au ajuns la mai puţin de 100 de dolari, a precizat NonFungible.com.

O marcă NFT care a înregistrat o creştere deosebit de mare în trimestrul al treilea a fost Art Blocks, un proiect cu sediul în SUA care vinde NFT-uri de opere de artă digitală generate algoritmic.

Sâmbătă, un NFT Art Blocks s-a vândut cu 2.100 de ether (aproximativ 6,9 milioane de dolari la momentul respectiv). Preţurile medii ale Art Blocks au crescut la aproximativ 15.100 de dolari pe NFT în septembrie, faţă de 3.300 de dolari în iulie, potrivit CryptoSlam.

NFT-urile legate de jocuri de noroc au crescut şi ele, jocul bazat pe blockchain Axie Infinity fiind lider în sectorul „play-to-earn”, cu venituri de 776 de milioane de dolari în al treilea trimestru, potrivit DappRadar.

#case la pret mic #NFT #record #vanzari #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.