Cui a adus ”dividende” modificarea la Codul Fiscal, promovată de Nichiforciuc

11 Oct. 2021, 14:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Oct. 2021, 14:42 // Actual //  bani.md

În primele opt luni ale acestui an, veniturile bugetului de stat din accizele la țigările produse pe teritoriul Republicii Moldova au crescut de trei ori, arată datele Serviciului Fiscal, scrie mold-street.com.

Astfel, dacă în opt luni ale anului 2020 încasările din accize la articolele din tutun produse pe teritoriul Republicii Moldova au constituit 85,54 milioane lei, apoi în aceeaşi perioadă a anului 2021 au depășit 242 milioane lei.

Cum s-au adunat mai mulți bani în buget

Saltul spectaculos al încasărilor nu a rămas neobservat de Ministerul Finanţelor, care în nota de argumentare a proiectului de lege de rectificare a Bugetului de stat pentru 2021, a menţionat această creştere ca unul dintre factorii ce au permis acumularea de venituri mai mari în visteria ţării.

Cât nu este de straniu, dar această creştere se datorează în mare parte unor amendamente în legislaţie, promovate la finele anului trecut de fostul deputat democrat Eugen Nichiforciuc şi incluse în politica fiscală şi vamală pentru anul 2021, și care au stimulat majorarea producției la întreprinderile locale.

E vorba de aplicarea accizei la așa-zisele țigări cu foi (cigarillos) „de dimensiuni mici cu o greutate maximă de 3 grame”, termen inclus în legislaţie tot în 2020 şi pentru care acciza a fost stabilită la 41% din valoarea acestora în lei.

La fel şi pentru categoria „Alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinând  înlocuitori de tutun”.

În schimb, pentru ţigarete, cu filtru sau fără, acciza pentru anul 2021 a fost stabilită la 621 lei plus 13% din valoare, dar nu mai puţin de 834 lei pentru o mie de bucăţi.

Urmare a amendamentelor incluse în politica fiscală și vamală pentru anul 2021, producătorii de țigări cu foi (cigarillos) beneficiază de o impozitare preferențială, comparativ cu alte tipuri de țigări și, respectiv, aduc profituri mai mari producătorilor și importatorilor, dar după cum constată Ministerul Finanţelor şi încasări mai mari la Bugetul de stat.

Ministerul Finanţelor menţionează şi companiile care au beneficiat cel mai mult. E vorba de Tutun-CTC SA, care a achitat la bugetul de stat sub formă de accize la produsele din tutun circa 63 milioane lei, şi de International Tobacco din Orhei – 52,2 milioane lei.

A crescut consumul şi exportul sau Fiscul lucrează mai bine

Un an în urmă, o parte dintre politicieni, de la fostul premier Pavel Filip la deputatul PAS Radu Marian, au criticat dur amendamentele, iar potrivit unor estimări, pierderile la buget urmau a fi de circa 168 milioane lei – cifră practic egală cu cea cu care a fost privatizat în anul 2019 combinatul Tutun-CTC, care în trecut a fost cel mai mare producător de țigări.

Deputatul PAS Radu Marian susținea că acestea vor provoca pierderi uriașe bugetului de stat, estimate la 10 lei la fiecare pachet de țigări, „nemaivorbind de daunele colosale aduse sănătății oamenilor, odată ce aceste țigări ajung să devină atât de accesibile”.

Acum, după ce a aflat cifrele, parlamentarul a presupus că acest salt se datorează creşterii semnificative a consumului intern şi a exportului sau a unei mai bune administrări fiscale, respectiv, colectării mai bune a taxelor.

Radu Marian a promis că va veni cu o explicaţie, după ce se va documenta. Nu a oferit un comentariu nici administraţia întreprinderii Tutun-CTC SA.

Cine sunt producătorii

Amintim că, la începutul anului 2019, Tutun-CTC SA a fost privatizată, în urma unui concurs aranjat la un preţ de doar 168 milioane lei. Noul proprietar este Le Bridge Corporation Limited, firmă deținută de omul de afaceri Franck Arif.

Anul trecut Tutun CTC a înregistrat venituri de doar 58,7 milioane lei, care sunt la cel mai mic nivel de la reorganizarea întreprinderii în societate pe acţiuni în 1998. Profitul era de câteva sute de mii de lei. În acelaşi timp, doar în opt luni ale acestui an, Tutun CTC a plătit la bugetul de stat mai mulţi bani sub formă de accize, decât a vândut produse în 2020.

Al doilea producător, menţionat în raportul Ministerului Finanţelor, este International Tobacco SRL. Firma este deţinută de Mihail Iovdii (20%) şi Stanislav Ţurcan (80%) și a avut în 2020 venituri de 48,74 milioane lei şi un profit de 10,7 milioane lei. Ţinând cont de faptul că în opt luni a achitat la bugetul de stat doar accize de peste 52 milioane lei, apoi firma va avea în acest an un rezultat financiar semnificativ mai mare.

Noi iniţiative de taxare a produselor din tutun

De notat că actuala majoritate parlamentară are în plan adoptarea de noi măsuri legislative pentru taxarea produselor din tutun, dar şi interzicerii expunerii în locuri vizibile nu doar a ţigărilor sau tutunului, dar şi a accesoriilor pentru fumat.

Pe 1 octombrie 2021, Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege, prin care sunt restabilite reglementările aprobate în 2019 pentru prevenirea accesului minorilor la produsele din tutun şi la produsele conexe, prin interzicerea expunerii vizibile a dispozitivelor şi a accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora.

Documentul prevede eliminarea excepțiilor privind etichetarea produselor din tutun și a celor conexe, în cazul vânzării lor în magazine, baruri și restaurante cu regim duty-free, ceea ce provoca riscuri de comerț ilicit și de contrabandă cu aceste produse, potrivit autorilor.

Printre măsuri se numără reducerea cantității de nicotină, care se conține în lichidul din țigaretele electronice și din flacoanele de reumplere, de la 72 mg la 20 mg, pentru că pune în pericol sănătatea fumătorilor prin risc înalt de creare a dependenței, dar și interdicția comercializării online a tuturor tipurilor de produse din tutun, inclusiv a produselor din tutun care nu arde.

Menționăm că veniturile din accizele la produsele din tutun sunt una dintre principalele surse de venit ale bugetului de stat. Pe de altă parte, fumatul este unul dintre factorii principali ce afectează sănătatea moldovenilor.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău