Stare de alertă în sectorul gazelor. Moldovagaz ne liniștește

În contextul declarării de către Comisia Pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a nivelului de alertă pe piața gazelor naturale, Moldovagaz susține că volumul de gaze naturale inclus în contractul cu Gazprom pentru livrare Republicii Moldova (partea dreaptă a Nistrului) în luna octombrie curent constituie 53,8 mil m3. Acesta corespunde capacităților anuale rezervate de către Gazprom în anul 2020 pentru Moldovagaz pentru transportarea gazelor naturale prin sistemului de transport gaze din Ucraina și acoperă necesitățile consumatorilor protejați din țară (48,489 mil m3) în perioada indicată.

Rezervarea capacităților suplimentare ale sistemului de transport din Ucraina, care ar acoperi integral necesarul de 90 mil. m3 pentru Republica Moldova (partea dreaptă a Nistrului) pentru luna octombrie curent, urma să fie efectuată prin intermediul licitației conform calendarului ENTSOG pe platforma RBP la data de 20 septembrie 2021.

Deoarece negocierile privind prelungirea bazei contractuale pe termen lung de livrare a gazelor naturale în Republica Moldova nu erau finalizate către data de 20 septembrie 2021, pentru a nu sista integral livrarea gazelor naturale în Republica Moldova, la 30 septembrie curent s-a decis extinderea valabilității contractului existent pentru încă o lună, în volume de gaze naturale limitate, corespunzătoare capacităților deja rezervate de SAP „Gazprom”.

Astfel, la începutul lunii octombrie, paralel cu negocierile cu Gazprom pe contractul de bază, a fost solicitată majorarea volumelor de gaze naturale pentru luna octombrie curent, care până în prezent nu a fost satisfăcută.

În legătură cu deficitul de gaze naturale în Republica Moldova, a apărut necesitatea declarării de către Comisia Pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a nivelului de alertă pe piața gazelor naturale.

Nivelul de alertă prevede implementarea de către întreprinderile de gaze a unei seriei de acțiuni care permit gestionarea crizei de gaze fără a fi nevoie să se recurgă la măsuri de urgență, precum sistarea furnizării gazelor consumatorilor noncasnici, care nu fac parte din categoria consumatorilor protejați.

Se consideră consumatori protejați următoarele categorii de consumatori finali:

1) toți consumatorii casnici, ale căror instalații de utilizare sunt racordate la o rețea de distribuție a gazelor naturale;

2) întreprinderile şi instituțiile care prestează servicii sociale indispensabile (grădinițele de copii, orfelinatele, instituțiile de învățămînt, instituțiile medicale, azilurile etc.) şi care sînt racordate la o rețea de distribuție a gazelor naturale;

3) centralele termice racordate la o rețea de transport sau de distribuție a gazelor naturale, care livrează energie termică în sistemul centralizat de alimentare cu energie termică sau care livrează energie termică pentru consumatorii indicați la subpunctele 1) şi 2), cu condiția că acestea nu pot utiliza alte tipuri de combustibil.

Din deciziile luate de Comisia Pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova pe 13.10.2021 se remarcă următorele:

– A fost impusă în sarcina Energocom obligația de serviciu public de furnizare a gazelor naturale în vederea asigurării unei soluții de rezervă privind aprovizionarea cu gaze naturale a Republicii Moldova, în scopul achiziționării volumului de gaze naturale necesar pentru suplinirea deficitului estimat de Moldovagaz pentru perioada lunilor octombrie şi noiembrie ale anului 2021,

– S-a desemnat Moldovatransgaz în calitate de operator al sistemului de transport responsabil pentru gestionarea stării de alertă;

– Moldovagaz va continua discuțiile cu Gazprom, în vederea prelungirii contractului de furnizare a gazelor naturale, cu implicarea Guvernului RM, în aspectele ce țin de securitatea în aprovizionarea cu gaze naturale.

Moldovagaz susține că depune toate eforturile necesare pentru asigurarea furnizării continue a gazelor naturale tuturor consumatorilor săi.

Moldovagaz face un apel către consumatori să raționalizeze consumul de gaze naturale pe perioada de criză, fapt care ar permite să fie depășit mai ușor nivelul de alertă declarat.

#gaz #contract #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Chișinău a înregistrat în această vară un trafic de aproape 2,4 milioane de pasageri, un nou record absolut care, potrivit economistului Veaceslav Ioniță, arată cum s-a schimbat în ultimii ani comportamentul de consum și de călătorie al moldovenilor.

Economistul susține că transportul aerian a devenit pentru o parte tot mai mare a populației o formă obișnuită de deplasare, în condițiile în care un volum comparabil de pasageri era deservit în trecut pe parcursul unui an întreg.

Ioniță compară actualul nivel al traficului inclusiv cu perioada sovietică. Potrivit lui, în cele trei luni de vară prin Aeroportul Chișinău trec acum de aproape opt ori mai mulți pasageri decât în vara record din 1989.

„Vorbim deja despre o altă dimensiune a mobilității populației”, afirmă economistul.

Un factor care contribuie la creșterea traficului este războiul din Ucraina și închiderea spațiului aerian ucrainean, ceea ce determină o parte dintre cetățenii ucraineni să utilizeze aeroportul din Chișinău. Ioniță subliniază însă că recordurile actuale nu pot fi explicate doar prin acest fenomen, întrucât tendința de creștere a mobilității aeriene a moldovenilor a început cu mult înainte.

Unul dintre principalii factori structurali este dezvoltarea turismului extern. Potrivit estimărilor economistului, la fiecare turist care pleacă în vacanță prin intermediul unei agenții de turism, alți aproximativ trei își organizează singuri călătoria, cumpărând separat biletele de avion și rezervând cazarea prin platforme online.

Această categorie de călători alimentează puternic traficul aeroportuar, în condițiile în care avionul a devenit principala opțiune pentru destinații precum Turcia, Egipt, Italia, Grecia sau Spania.

Ioniță consideră că fenomenul reflectă și o schimbare a capacității financiare a populației.

„Putem spune că veniturile sunt mici și că nivelul de trai rămâne modest comparativ cu statele europene, ceea ce este adevărat, însă comportamentul de consum ne arată că pentru o parte tot mai mare a populației călătoria cu avionul a încetat să mai fie un lux”, notează economistul.

Un alt factor important este liberalizarea pieței transportului aerian. Liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană, deschiderea pieței aviatice și intrarea mai multor companii aeriene au dus la apariția mai multor destinații, frecvențe mai mari și prețuri mai competitive.

Potrivit lui Ioniță, aceasta este una dintre cele mai clare demonstrații ale efectelor concurenței: oferta crește, prețurile devin mai accesibile, iar consumul se majorează.

Economistul atrage atenția că un număr mai mare de pasageri nu înseamnă neapărat și un număr proporțional mai mare de persoane distincte care călătoresc. Aceeași persoană poate zbura de mai multe ori într-un an, iar fiecare călătorie generează cel puțin o plecare și o revenire.

Cert este însă, spune el, că intensitatea mobilității populației a crescut foarte mult, iar avionul ocupă astăzi un rol incomparabil mai important decât în urmă cu 10–20 de ani.

După prăbușirea traficului din perioada pandemiei, transportul aerian și-a revenit rapid. Dacă în 2024 depășirea pragului de patru milioane de pasageri părea un rezultat excepțional, în 2025 traficul a trecut de șase milioane, iar pentru 2026 Ioniță estimează că Aeroportul Chișinău va depăși foarte probabil pragul de șapte milioane de pasageri.

Această creștere scoate însă tot mai clar la iveală limitele infrastructurii aeroportuare.

„Aeroportul Chișinău a crescut mai repede decât infrastructura sa”, afirmă economistul.

În opinia sa, problema principală pentru următorii ani nu mai este atragerea pasagerilor, ci adaptarea aeroportului la traficul care deja există. Terminalul, punctele de control, spațiile de așteptare, parcările și accesul rutier trebuie dimensionate pentru un trafic anual de peste șapte milioane de pasageri.

„În urmă cu cincisprezece ani ne întrebam de unde să luăm pasageri; astăzi trebuie să ne întrebăm unde îi mai încadrăm”, concluzionează Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, cele 2,4 milioane de pasageri din această vară sunt mai mult decât un record statistic și reflectă schimbarea modului în care moldovenii călătoresc, dezvoltarea turismului, liberalizarea pieței aeriene și creșterea concurenței dintre companii.

#Aeroport #trafic #bani