Cei mai bogaţi 10% dintre americani deţin 89% din toate acţiunile burselor din Statele Unite

Cei mai bogaţi 10% dintre americani deţin 89% din toate acţiunile burselor din SUA, un număr record care evidenţiază rolul pieţei de capital în creşterea inegalităţilor din principala economie a lumii, transmite CNBC.

Între timp, cei mai bogaţi 1% au câştigat peste 6.500 de miliarde de dolari în timpul pandemiei de Covid-19, iar 90% din totalul cetăţenilor americani, aflaţi la polul opus, au obţinut 1.200 de miliarde de dolari, conform datelor Rezervei Federale.

Numărul acţiunilor şi fondurilor mutuale deţinute de cei mai bogaţi 10% a ajuns la un maxim istoric în T2/2021, în timp ce 90% dintre americani deţin circa 11% din acţiuni, de la 12% înainte de pandemie.

Piaţa americană de capital, care a crescut de aproape două ori de la declinul din martie 2020, s-a apreciat cu aproximativ 40% din luna ianuarie a anului trecut şi a reprezentat principala sursă de creare a averii în America din timpul pandemiei, dar şi principalul factor de inegalitate.

Potrivit Fed, aproape 70% din totalul câştigurilor obţinute în ultimul an şi jumătate de cei mai bogaţi americani s-au datorat acţiunilor.

Rezultatele vin în ciuda milioanelor de investitori noi care s-au orientat pentru prima dată către piaţa de capital în timpul crizei sanitare, conducând la o relativă „democratizare” a finanţelor. Platforma de trading Robinhood a înregistrat peste 10 milioane de conturi noi în ultimii doi ani şi numără peste 22 de milioane de investitori, mulţi dintre ei investind pentru prima dată.

Deşi „armada” noilor investitori pare destul de numeroasă, valoarea medie a unui cont Robinhood este de circa 4.500 de dolari. Astfel, când bursele cresc, investitorii de retail nu resimt câştigurile precum marii investitori, care au deţineri de sute de mii sau chiar milioane de dolari.

În plus, o bună parte dintre noii investitori tind să îşi vândă rapid acţiunile, sperând că vor marca profituri generoase. Deşi strategia poate crea câştiguri substanţiale, există investitori care au mai mult de pierdut prin comparaţie cu cei care aleg strategii de tip „buy & hold”.

#cei mai bogati #miliarde #Investiții #actiuni #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.