Problema reducerii fenomenului salariilor în plic a luatt amploare în ultimele decenii. Or, aşa-numitul “salariu în plic” este o bombă economică. Una cu efect întârziat. O acţiune ilegală care subminează, pe de o parte, veniturile la bugetul asigurărilor obligatorii de stat, din care se plătesc inclusiv pensiile, pe de alta, viitorul angajatului care, în momentul când va ieşi la pensie, va primi nişte bănuţi care nu-i vor ajunge nici pentru alimente.
Serviciul Fiscal de Stat anunță că în nouă luni ale anului curent au fost stabilite 285 de cazuri privind admiterea de încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă. Ca rezultat, au fost adoptate decizii și calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale: impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi în sumă totală de 21 mil. de lei din ele achitate 5 mil. de lei.
Datele Biroului Național de Statistică arată numărul persoanelor angajate la negru și care, evident, primesc salariul în plic. În trimestrul doi al anului 2021, 143,2 mii persoane erau ocupate în sectorul informal, iar 22,8% – au avut un loc de muncă informal din total persoanelor ocupate de 842,6 mii. Cauzele apariţiei economiei informale sunt: impozitarea excesivă, în special a fondului de salarizare, teama de a pierde unele beneficii sociale prin reducerea veniturilor, reglementarea foarte strictă a unor activităţi.
Ponderea economiei informale în Republica Moldova, potrivit unor estimări, depăşeşte 20%. Acest indicator are repercusiuni directe asupra situaţiei financiar-economice şi investiţionale, dar şi asupra bunăstării populaţiei. Şi agenţii economici care activează transparent sunt într-o competiţie neloială din cauza celor care se eschivează de la plata impozitelor şi taxelor. Întreprinzătorul nu se va eschiva să angajeze informal lucrători dacă este profitabil pentru afacerea sa.
