22 de motive pentru a deveni antreprenor social

În cadrul unei ample companii de promovare a antreprenoriatului social, Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Republica Moldova a desfășurat un nou Webinar și Atelier de Lucru. De această dată, participanții au aflat 22 de motive pentru a deveni antreprenor social.

Evenimentul a fost susținut de Lucia Gavriliță, antreprenoare socială. Ea a creat fundația „Sănătate`n Verde Viu”, prin care oferă informații despre diverse posibilități de vindecare, de prevenire a bolilor și de atingere a unei stări de bine. De asemenea, este președinta Alianței
Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova, director executiv AO „Speranța”. Din experiența Luciei Gavrilița, „Antreprenoriatul Social poate fi o activitate desfășurată cu pasiune și, totodată, să genereze impact, iar energia noastră, care nu este veșnică, este absolut important să o investim în a genera schimbări pozitive și a soluționa anumite probleme pentru comunitate, societate și lume, în general.”

În cadrul evenimentului, Lucia Gavriliță a citat ziarul The Guardian care scrie că „nici măcar criza nu i-a împiedicat pe oameni să-și micșoreze impactul asupra mediului, fapt care demonstrează că cererea pieței pentru întreprinderile cu misiunea socială” este una stabilă.
Antreprenoriatul Social, după Lucia Gavriliță, trebuie să găsească echilibrul între angajați și clienți.

„Relațiile dincolo de scopul economic sunt un alt atu al antreprenoriatului social. Relațiile sociale sunt cele care facilitează, de fapt, activitatea întreprinderilor sociale. Atunci când interacționez cu o persoană cu probleme de sănătate, învăț foarte mult. Aceste persoane vin cu o experiență deosebită.”, explică Lucia Gavriliță.

În cadrul evenimentului, antreprenoarea a propus participanților și mai multe exerciții care vor ajuta potențialii antreprenori sociali să identifice nișa în care să activeze, astfel încât aceasta să fie unică și cu impact.

Înregistrarea evenimentului poate fi accesată:

Seria de evenimente de instruire dedicate promovării și dezvoltării Antreprenoriatului Social continuă. Agenda evenimentelor poate fi consultată AICI.
Anterior, au fost desfășurate evenimentele:
● Webinar + Atelier de lucru: „Noțiuni generale privind antreprenoriatul social. Beneficii și
oportunități”

● Webinar + Atelier de lucru: „Aspecte legale și practice în obținerea statutului de întreprindere
socială”

● Webinar + Atelier de lucru: Procedura de obținere a subvenției pentru locurile de muncă
pentru persoanele defavorizate

● Webinar + Atelier de lucru: Aspecte contabile și raportarea financiară în cadrul întreprinderilor
sociale

● Webinar + Atelier de lucru: „Aspecte fiscale și facilități în cadrul întreprinderilor sociale”

● Webinar + Atelier de lucru: „„Particularitățile de creare și gestionare a afacerii sociale”

● Webinar + Atelier de lucru: „Modele de afaceri în antreprenoriat social. Idei de afaceri
fezabile, care pot fi dezvoltate în întreprinderi sociale”

● Webinar + Atelier de lucru: „Posibilități de promovare a serviciilor antreprenoriatului social.
Oportunități gratuite”

● Webinar și Atelier de lucru: „Cadrul normativ și politici în domeniul serviciilor sociale”

Pentru înregistrarea prealabilă la evenimentele desfășurate de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, persoanele interesate sunt invitate să completeze formularul: https://forms.gle/s8xG2quRTw4zZFPC8
Persoanele înregistrate vor primi link-ul de acces la evenimentele desfășurate. Campanie inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#afacere sociala #odimm #antreprenoriat social

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.