Din 2022 bugetarilor li se va întoarce „al 13 salariu”. Proiectul politicii fiscale și vamale, votate în prima lectură

25 Nov. 2021, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
25 Nov. 2021, 17:54 // Actual //  MD Bani

Începând cu anul 2022, încasările din taxa pentru folosirea drumurilor va fi alocată integral unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi – satelor (comunelor) şi orașelor (municipiilor), fapt care ar spori capacitățile primăriilor pentru finanțarea infrastructurii drumurilor publice locale din teritoriul administrat. O asemenea decizie se prevede în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul viitor, care a fost votat astăzi, 25 noiembrie în prima lectură de către deputați, în cadrul ședinței plenare, cu votul a 55 de deputați, scrie Realitatea.md.

Potrivit proiectului, dacă în prezent unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi beneficiază de 50% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor, din 2022, bugetele locale vor fi suplinite cu 434 de milioane de lei, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor.

Documentul mai prevede creșterea de la 2 200 de lei până la 3 100 de lei a salariului minim al personalului în sectorul bugetar și revenirea la acordarea premiului anual (al 13 salariu) pentru angajații din sectorul bugetar.

Proiectul politicii fiscale și vamale prevede modificarea a zece acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea privind finanțele publice locale, Codul vamal, Codul contravențional al Republicii Moldova etc.

În politica fiscală și vamală pentru anul viitor este prevăzută majorarea cuantumului scutirilor persoanelor fizice de la 25 200 de lei la 27 000 de lei (scutirea personală), de la 30 000 de lei la 31 500 de lei (scutirea personală majoră) și de la 18 900 până la 19 800 de lei (scutirea majoră pentru soț/soție). Se propune dublarea scutirii și pentru persoanele întreținute (copii) de la 4 500 de lei la 9 000 de lei.

Totodată, urmează a fi majorată cota impozitului pe venit reținut la sursa de plată din câștigurile la jocurile de noroc de la 12% la 18%. Modificarea este în corespundere cu practicile statelor europene.

De asemenea, sunt revăzute accize la următoarele produse din tutun: țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun și alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinînd înlocuitori de tutun. O altă măsură se referă la reglementarea cotelor accizei pentru cartușe și rezerve pentru țigarete electronice, preparate destinate utilizării în cartușe și rezerve pentru țigarete electronice.

Concomitent, se propune anularea accizei suplimentare pentru mijloacele de transport importate în scopuri medicale și a taxei pentru serviciile de telefonie mobilă de 2,5% pe care specialiștii au considerat-o depășită.

În același timp, se prevede anularea scutirii de impozitul pe venit reținut la sursă pentru achizițiile de deșeuri de metale, hârtie, plastic și altele.

Ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2022 au drept scop consolidarea veniturilor bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă, soluționarea constrângerilor economice și asigurarea dezvoltării durabile a Republicii Moldova, în contextul proceselor economice și sociale existente.

Conform ministrului, propunerile care au fost înglobate în proiectul noii politici au fost discutate prealabil cu reprezentanții mediului de afaceri, asociațiilor de business, autorităților publice locale, patronatelor și sindicatelor.

Realitatea Live

06 Mai 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2024, 09:19 // Actual //  Lupu Eduard

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău