Cât costă un hectar de teren arabil în România? E mai scump decât în Franța. Prețurile din UE

Terenul agricol din România a încetat să fie ieftin, deși această impresie persistă la nivel general. În ultimul deceniu prețul suprafețelor arabile a crescut de peste cinci ori. Ultimele date Eurostat arată că hectarul de teren arabil din România este în medie mai scump decât în Franța. Și este în același timp la mare distanță de unele state din regiune.

Preţul mediu al unui hectar de teren arabil din România era anul trecut de 7.163 de euro. În Franţa, media era de 6.080 de euro. În Hexagon, prețul mediu este mult sub a altor țări învecinate, iar un factor de influență este disponibilitatea, în condițiile în care Franța are cea mai mare suprafață agricolă din Uniunea Europeană, aproape 30 de milioane de hectare.

Creșterea din România a fost însă accelerată – în 2011, prețul mediu era de doar 1.366 de euro pe hectar.

Nivelul din România este substanțial peste cel al multor țări din regiune. Bulgaria depășește cu puțin 5 mii de euro pe hectar, în timp ce Ungaria este sub acest prag. Slovacia este mai jos, sub 4 mii de euro.

Datele valabile plasează Croația pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un preț mediu de nici 3.500 de euro pe hectar. În Olanda, în schimb, un hectar are un preț mediu de 69.632 euro.

Eurostat subliniază că preţul terenului arabil depinde de mai mulţi factori precum legislaţia naţională, climă, apropierea de reţelele de transport, calitatea solului, sisteme de irigaţii precum şi de cerere şi ofertă. În toate regiunile Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât pajiştile.

Terenul arabil al României se ridică la 8,2 milioane hectare și reprezintă 62% din totalul suprafeței agricole

Acest gen de factori fac diferențe mari și între regiunile unei țări. La noi, cel mai mare preț de 11.600 de euro pe hectar este în regiunea București-Ilfov, în timp ce în nordul Moldovei prețul mediul pentru teren arabil depășește cu puțin 6 mii de euro, ca medie.

Terenul arabil al României se ridică la 8,2 milioane hectare și reprezintă 62% din totalul suprafeței agricole. Din această perspectivă, a terenului disponibil suntem a șasea putere agricolă din UE.

Și din perspectiva producției România se află aproximativ în aceiași zonă. La nivelul anului 2019, an relevant pentru că nu a fost afectat de secetă, producția agricolă totală a României a fost de 19 miliarde de euro potrivit datelor Eurostat. Reprezintă 5% din producția totală a Uniunii, de 418 miliarde de euro, ceea ce ne plasează pe locul șapte între statele membre. Statistica europeană cuprinde producția vegetală, animală, serviciile agricole directe precum și cele conexe.

Ca și în cazul prețului terenurilor, evoluția a fost bună și din perspectivă culturilor. În acest an, producţia de cereale a fost de 34 milioane de tone, un record istoric. A crescut de patru ori față de 2007, momentul aderării la Uniunea Europeană.

#teren arabil #preturi #UE #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Averea ultra-bogaților din întreaga lume a atins un nou maxim istoric, potrivit raportului anual al băncii elvețiene UBS. Numărul miliardarilor a crescut cu 196 în acest an, exclusiv persoane care și-au construit singure averea, iar grupul global numără acum aproape 3 000 de membri. Acești nou-veniți au adăugat 386,5 miliarde de dolari la averea totală, care se ridică acum la 15,8 trilioane de dolari, a doua cea mai mare creștere consemnată în ultimul deceniu.

Cei mai mulți dintre noii miliardari au reușit în domenii precum software-ul de marketing, genetică, catering, infrastructură și gaze naturale lichefiate, iar tendința este dominată de antreprenori din SUA și Asia-Pacific.

Raportul arată că sectorul tehnologic a înregistrat o creștere de 23,8% a averilor miliardarilor, în timp ce industria europeană de lux scade în fața competiției chineze, iar retailul și consumul au pierdut ritmul. Cea mai rapidă explozie s-a produs în industrie, unde averea a crescut cu 27,1%, până la 1,7 trilioane de dolari, un sfert fiind generat de cei care au intrat în clubul miliardarilor anul acesta. În domeniul serviciilor financiare, averile au crescut cu 17%, până la 2,3 trilioane de dolari – impulsionate inclusiv de evoluția criptomonedelor.

Benjamin Cavalli, șef în cadrul UBS, a remarcat că anul 2025 a adus cel mai mare transfer intergenerațional de avere de când se publică raportul: 91 de moștenitori au preluat 297,8 miliarde de dolari.

Totodată, femeile ultra-bogate rămân minoritare, reprezentând doar 15% din total (374 persoane), dar averea lor medie a crescut de două ori mai rapid ca cea a bărbaților, tendință menținută de patru ani. Executivii notează că femeile sunt mai prudente, mai disciplinate și investesc mai mult în sustenabilitate, impact social și filantropie.

Raportul UBS arată și că miliardarii sunt tot mai mobili: 36% dintre respondenți au schimbat cel puțin o dată țara de domiciliu, iar 9% se gândesc la relocare. Motivele principale sunt calitatea vieții, riscurile geopolitice și optimizarea fiscală.

În materie de investiții, America de Nord rămâne destinația preferată, urmată de Europa de Vest și China Mare. SUA au condus topul miliardarilor nou-intrați: 92 de antreprenori, cu o avere cumulată de 179 miliarde de dolari, printre care Ben Lamm (Colossal), lideri ai Stonepeak și fondatorii Venture Global. Asia a avut, de asemenea, un an puternic, cu 61 de noi miliardari și 124,4 miliarde de dolari acumulați – printre ei frații Zhang (Mixue Ice Cream & Tea), Justin Sun (TRON) și Hao Tang (AppLovin).