Cel mai aglomerat tronson de cale ferată din țară va fi reabilitat. Vor fi folosite resursele oferite BERD, BEI și UE

Tronsonul de cale ferată Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești, cel mai aglomerat tronson de cale ferată din țară, care asigură tranzitul de mărfuri din România, Ucraina și Federația Rusă urmează să fie reabilitat. Parlamentul a dat undă verde asupra unui proiect de modernizare a acestuia va fi realizat din resursele oferite de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Uniunea Europeană, scrie Realitatea.md.

Documentul prevede majorarea componentei pentru reabilitarea infrastructurii feroviare de la 27,5 milioane de euro până la 51 milioane de euro. Investițiile respective sunt importante pentru perspectivele de redresare a situației la Întreprinderea de Stat Calea Ferată a Moldovei (CFM) și în domeniul transportului feroviar în ansamblu, se notează în argumentarea proiectului.

Tot astăzi, 3 decembrie, în cadrul ședinței plenare, deputații au aprobat, în prima lectură, proiectul de ratificare a unui alt amendament la Acordul de împrumut cu BERD, care prevede dotarea CFM cu noi locomotive pentru transport marfă. În conformitate cu acest amendament de ordin tehnic, în textul acordului sunt substituite locomotivele multifuncționale destinate tracțiunii vagoanelor de pasageri și a vagoanelor marfare cu cele pentru tracțiunea vagoanelor marfare.

„Locomotivele pentru transport marfă sunt mai puternice și oferă posibilitatea de a trage garnituri mai lungi și mai grele decât cele multifuncționale. De asemenea, termenul de exploatare a acestora este mai mare de două ori”, a menționat Andrei Spînu, viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Acordul de împrumut dintre Moldova și BERD în vederea realizării proiectului de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare a fost semnat la 14 noiembrie 2014. Valoarea acestuia constituie 52,5 milioane de euro, inclusiv tranșa I (25 milioane de euro pentru achiziția locomotivelor) și tranșa II (27,5 milioane de euro destinate reabilitării infrastructurii feroviare). Împrumutul a fost acordat pe un termen de 15 ani.

#cale ferata #contractare #reabilitare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.