Se dă bătălia pentru vânt și soare. Autoritățile vor să ajungă la o pondere de 30% a energiei regenerabile până în 2030

Autoritățile vor să ajungă, până în anul 2030, la o cotă de 30% a energiei regenerabile. Este vorba de energia produsă de eoliene, fotovoltaice și biomasă, care per total ar cumula 1,1 mil MWh, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie aprobat în ședina de mâine a Guvernului.

Proiectul hotărârii își propune majorarea cotelor alocate tehnologiilor intermitente – instalații fotovoltaice și eoliene, de la 140 MW, disponibile către sfârșitul anului 2020, la un total de 235 MW, disponibile către sfârșitul lui 2025. Cât privește tehnologiile non-intermitente, propunerea MIDR este de a crește cota de 28 MW la 150 MW, pentru același interval de timp.

”În același timp, este conștientizat faptul că economia și populația Republicii Moldova generează cantități uriașe de deșeuri – menajere solide, ape reziduale, reziduuri ale industriei alimentare, a căror potențial energetic este enorm. Prin urmare, se propune instituirea unei scheme de suport pentru investițiile în acest domeniu. Pentru a sprijini, în special, autoritățile administrației publice locale și a facilita inițierea, de către acestea, a unor parteneriate cu sectorul privat, MIDR propune alocarea unor capacități de 100 MW pentru instalațiile în cogenerare pe bază de biogaz produs prin valorificarea deșeurilor municipale solide și deșeurilor municipale lichide /ape reziduale/”, se mai spune în proiectul de lege.

Conform ultimelor date statistice disponibile la moment (anul 2019), Republica Moldova deja a depășit obiectivul global stabilit pentru anul 2020 în domeniul energiei regenerabile, sumând o pondere a energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie de peste 23,8%, față de ținta globală de 17%. Însă, la capitolul ponderii consumului final de energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică (CFB-EE) se atestă realizări mai modeste, unde sunt atinse, conform graficelor prezentate mai jos, doar 3,0% dintr-un minim de 10%, stabilit ca și obiectiv neobligatoriu pentru anul 2020.

Republica Moldova are un potențial sporit în domeniul energiei eoliene și celei solare, după cum au confirmat multiple cercetări, rapoarte și articole științifice la subiectul în cauză. Valorificarea acestor surse cu funcționare intermitentă este însă limitată de posibilitățile reale ale sistemului electroenergetic de a asigura echilibrarea sistemului, respectiv de a compensa prin alte capacități de producere a energiei electrice energia neprodusă din surse regenerabile în perioade lipsite de vânt sau noaptea

La nivel mondial, costul energiei produse de CE fotovoltaice s-a redus drastic la cca. 18-68 USD/MWh în 2019 de la 250-370 USD/MWh în 2010, și o cădere similară pentru energia eoliană, de la 86 USD/MWh la cca. 25-46 USD/MWh în aceeași perioadă de timp

#eoliană #fotovoltaice #biomasă #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.