Se dă bătălia pentru vânt și soare. Autoritățile vor să ajungă la o pondere de 30% a energiei regenerabile până în 2030

Autoritățile vor să ajungă, până în anul 2030, la o cotă de 30% a energiei regenerabile. Este vorba de energia produsă de eoliene, fotovoltaice și biomasă, care per total ar cumula 1,1 mil MWh, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie aprobat în ședina de mâine a Guvernului.

Proiectul hotărârii își propune majorarea cotelor alocate tehnologiilor intermitente – instalații fotovoltaice și eoliene, de la 140 MW, disponibile către sfârșitul anului 2020, la un total de 235 MW, disponibile către sfârșitul lui 2025. Cât privește tehnologiile non-intermitente, propunerea MIDR este de a crește cota de 28 MW la 150 MW, pentru același interval de timp.

”În același timp, este conștientizat faptul că economia și populația Republicii Moldova generează cantități uriașe de deșeuri – menajere solide, ape reziduale, reziduuri ale industriei alimentare, a căror potențial energetic este enorm. Prin urmare, se propune instituirea unei scheme de suport pentru investițiile în acest domeniu. Pentru a sprijini, în special, autoritățile administrației publice locale și a facilita inițierea, de către acestea, a unor parteneriate cu sectorul privat, MIDR propune alocarea unor capacități de 100 MW pentru instalațiile în cogenerare pe bază de biogaz produs prin valorificarea deșeurilor municipale solide și deșeurilor municipale lichide /ape reziduale/”, se mai spune în proiectul de lege.

Conform ultimelor date statistice disponibile la moment (anul 2019), Republica Moldova deja a depășit obiectivul global stabilit pentru anul 2020 în domeniul energiei regenerabile, sumând o pondere a energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie de peste 23,8%, față de ținta globală de 17%. Însă, la capitolul ponderii consumului final de energie electrică din surse regenerabile în consumul final brut de energie electrică (CFB-EE) se atestă realizări mai modeste, unde sunt atinse, conform graficelor prezentate mai jos, doar 3,0% dintr-un minim de 10%, stabilit ca și obiectiv neobligatoriu pentru anul 2020.

Republica Moldova are un potențial sporit în domeniul energiei eoliene și celei solare, după cum au confirmat multiple cercetări, rapoarte și articole științifice la subiectul în cauză. Valorificarea acestor surse cu funcționare intermitentă este însă limitată de posibilitățile reale ale sistemului electroenergetic de a asigura echilibrarea sistemului, respectiv de a compensa prin alte capacități de producere a energiei electrice energia neprodusă din surse regenerabile în perioade lipsite de vânt sau noaptea

La nivel mondial, costul energiei produse de CE fotovoltaice s-a redus drastic la cca. 18-68 USD/MWh în 2019 de la 250-370 USD/MWh în 2010, și o cădere similară pentru energia eoliană, de la 86 USD/MWh la cca. 25-46 USD/MWh în aceeași perioadă de timp

#eoliană #fotovoltaice #biomasă #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom