Salarii cu întârziere de jumătate de an: Bolea speră să stingă „rușinea” de la CFM abia în toamnă

25 Iul. 2025, 11:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Iul. 2025, 11:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a recunoscut deschis dificultățile financiare ale întreprinderii Calea Ferată din Moldova (CFM) și a promis că restanțele salariale vor fi achitate integral până în toamna acestui an. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

„Astăzi, vă spun sincer, bănuț cu bănuț se adună la Calea Ferată ca să se plătească salariile. Pentru că eu știu și înțeleg cât e de complicat să muncești și să primești salariul în luna iulie pentru luna ianuarie. Dincolo de orice, sunt oameni, au familii, copii”, a declarat ministrul, subliniind realitatea grea cu care se confruntă angajații CFM.

Potrivit lui Bolea, începând cu luna martie, transferurile salariale către angajați se fac în mod constant, în funcție de veniturile disponibile. „Practic, permanent intră bani în conturile lor. Se transferă, se acoperă lună cu lună, se recuperează din urmă. Este un proces continuu”, a adăugat oficialul.

Referindu-se la soluționarea definitivă a problemei restanțelor, ministrul a dat un termen concret: „Veniturile sunt în creștere, iar noi preconizăm septembrie-octombrie să finalizăm cu această rușine.”

Totodată, Bolea a subliniat importanța strategică a Căilor Ferate ale Moldovei, atât pentru economia națională, cât și în context european: „Căile Ferate din Republica Moldova sunt foarte importante, iar toată Europa pune un accent foarte mare pe dezvoltarea infrastructurii feroviare”.

În anul 2024, CFM a înregistrat pierderi de 228 milioane lei și restanțe salariale de peste 100 milioane lei. În primul trimestru al anului 2025, volumul de mărfuri transportate pe cale ferată a scăzut cu 15,7%, iar parcursul acestora (tone-kilometri) s-a redus cu aproape 30% față de perioada similară din 2024. Cota feroviarului în transportul total de marfă din țară este de doar 13,4%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!