Tentația Estului. Cum au fost și cum arată economiile fostelor republici sovietice inclusiv a Moldovei

URSS, care ocupa locul al doilea în lume ca putere economică, s-a prăbușit în urmă cu 30 de ani, iar în locul ei s-au format țări cu un PIB total de aproape 2,5 trilioane de dolari.

În 1990, cu puțin timp înainte de prăbușirea sa, Uniunea Sovietică era încă nominal a doua cea mai mare economie din lume, cu un PIB de 791 de miliarde de dolari la prețurile curente la acel moment (estimări ONU). Cu toate acestea, conform celor mai mulți istorici și economiști, în anii 1960 și 1980, ritmul de creștere a economiei sovietice a scăzut continuu, ceea ce a dus în cele din urmă la epuizarea sistemului planificat, arată o analiză RBK.

În URSS, până la sfârșitul anilor 1980, conceptul statistic de PIB bazat pe sistemul conturilor naționale nu a fost folosit. În schimb, au folosit conceptul de „venit național”, care reprezenta PIB-ul fără a ține cont de sectoarele „neproductive” – transport de pasageri, locuințe, sănătate și educație, divertisment etc. Datorită naturii economiei planificate, însăși comparația dintre producția Uniunii Sovietice și PIB-ul economiilor occidentale este destul de arbitrară. Nu mai puțin condiționată este reconstrucția PIB-ului real pe cap de locuitor al republicilor sovietice înainte de 1990, realizată de specialiștii bazei de date a proiectelor Maddison de la Universitatea din Groningen prin extrapolarea indicatorilor actuali ai țărilor post-sovietice folosind date și estimări istorice.

Cu toate acestea, pe baza estimărilor ONU, în 1990 ponderea Uniunii Sovietice în PIB-ul mondial (la prețuri constante din 2015) era de 4,6%, iar acum ponderea în PIB-ul total a cincisprezece foste republici sovietice este de aproximativ 2,6% (date similare ONU pentru 2019). Fondul Monetar Internațional (FMI), pe baza parității puterii de cumpărare (PPP, permite compararea PIB-ului diferitelor țări ajustat în funcție de cursurile de schimb), estimează ponderea PIB-ului tuturor țărilor fostei URSS în economia mondială mai mare – la 4,7% (3% este ponderea Rusiei).

În macroregiunea fostei URSS, „cei slabi nu-i ajung din urmă pe cei dezvoltati și nu există convergență [apropiere] nici în PIB pe cap de locuitor, nici în puterea de cumpărare atât cu țările dezvoltate, cât și în interiorul regiunii”, spune. economistul șef al băncii de investiții Renaissance Capital pentru Rusia și CSI Sofia Doneț. În plus, există o corelație mare între ratele de creștere ale țărilor post-sovietice: „dacă e criză, atunci toată lumea are probleme”.

PIB-ul pe cap de locuitor al majorității țărilor post-sovietice a scăzut până în 1996-1999, apoi a avut loc o scădere sau încetinire sincronă în 2009 din cauza crizei financiare globale. În 2015-2016, PIB-ul pe cap de locuitor în țările dependente de petrol din regiune a scăzut (Rusia, Kazahstan, Azerbaidjan, Belarus), iar în această perioadă Kazahstanul și Azerbaidjanul, în special, și-au lăsat monedele să plutească liber și le-au devalorizat și, în sfârșit, ultimul declin sincronizat în prezent a avut loc în 2020 pe fundalul pandemiei de coronavirus, rezultă din datele Băncii Mondiale.

#URSS #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigărilor din România a ajuns în noiembrie 2025 la 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, potrivit datelor publicate de compania de cercetare Novel Research. Creșterea este una rapidă, de la 9,6% înregistrat în septembrie, iar media pe întreg anul 2025 a urcat la 10,6%, față de 9% în 2024, marcând cea mai mare majorare anuală din ultimul deceniu.

Pentru Republica Moldova, datele sunt deosebit de sensibile. Aproape un sfert din țigările vândute ilegal în România provin din țara noastră, iar ponderea acestora a crescut în noiembrie trecut cu 5,4 puncte procentuale, până la 23,8%. Moldova devine astfel a doua cea mai importantă sursă de țigări de contrabandă pentru piața românească, fiind depășită doar de Bulgaria, care rămâne pe primul loc cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, a declarat că „în noiembrie se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării, cea mai semnificativă creștere fiind notată în zona de vest, care devine astfel cea mai afectată de piața neagră”.

La nivelul întregului an 2025, însă, situația este alta. Media anuală a țigărilor provenite din Republica Moldova este de 17,3%, ceea ce reprezintă o scădere de 3,7 puncte procentuale față de 2024, în timp ce Bulgaria și-a consolidat poziția, ajungând la o medie anuală de 31,4%, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În același timp, autoritățile române au raportat rezultate importante în lupta cu rețelele de contrabandă. În primele 11 luni din 2025 au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare de peste 137 de milioane de lei românești, precum și peste 65 de tone de tutun vrac și 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Până la sfârșitul lunii noiembrie, poliția a destructurat 18 grupări infracționale și a capturat peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate aproape o mie de sancțiuni contravenționale.

Creșterea puternică a contrabandei afectează direct bugetul public. Companiile din industria tutunului virează anual către statul român peste 22 de miliarde de lei românești sub formă de accize, TVA și alte taxe, iar extinderea pieței negre înseamnă pierderi semnificative de venituri.