Tentația Estului. Cum au fost și cum arată economiile fostelor republici sovietice inclusiv a Moldovei

URSS, care ocupa locul al doilea în lume ca putere economică, s-a prăbușit în urmă cu 30 de ani, iar în locul ei s-au format țări cu un PIB total de aproape 2,5 trilioane de dolari.

În 1990, cu puțin timp înainte de prăbușirea sa, Uniunea Sovietică era încă nominal a doua cea mai mare economie din lume, cu un PIB de 791 de miliarde de dolari la prețurile curente la acel moment (estimări ONU). Cu toate acestea, conform celor mai mulți istorici și economiști, în anii 1960 și 1980, ritmul de creștere a economiei sovietice a scăzut continuu, ceea ce a dus în cele din urmă la epuizarea sistemului planificat, arată o analiză RBK.

În URSS, până la sfârșitul anilor 1980, conceptul statistic de PIB bazat pe sistemul conturilor naționale nu a fost folosit. În schimb, au folosit conceptul de „venit național”, care reprezenta PIB-ul fără a ține cont de sectoarele „neproductive” – transport de pasageri, locuințe, sănătate și educație, divertisment etc. Datorită naturii economiei planificate, însăși comparația dintre producția Uniunii Sovietice și PIB-ul economiilor occidentale este destul de arbitrară. Nu mai puțin condiționată este reconstrucția PIB-ului real pe cap de locuitor al republicilor sovietice înainte de 1990, realizată de specialiștii bazei de date a proiectelor Maddison de la Universitatea din Groningen prin extrapolarea indicatorilor actuali ai țărilor post-sovietice folosind date și estimări istorice.

Cu toate acestea, pe baza estimărilor ONU, în 1990 ponderea Uniunii Sovietice în PIB-ul mondial (la prețuri constante din 2015) era de 4,6%, iar acum ponderea în PIB-ul total a cincisprezece foste republici sovietice este de aproximativ 2,6% (date similare ONU pentru 2019). Fondul Monetar Internațional (FMI), pe baza parității puterii de cumpărare (PPP, permite compararea PIB-ului diferitelor țări ajustat în funcție de cursurile de schimb), estimează ponderea PIB-ului tuturor țărilor fostei URSS în economia mondială mai mare – la 4,7% (3% este ponderea Rusiei).

În macroregiunea fostei URSS, „cei slabi nu-i ajung din urmă pe cei dezvoltati și nu există convergență [apropiere] nici în PIB pe cap de locuitor, nici în puterea de cumpărare atât cu țările dezvoltate, cât și în interiorul regiunii”, spune. economistul șef al băncii de investiții Renaissance Capital pentru Rusia și CSI Sofia Doneț. În plus, există o corelație mare între ratele de creștere ale țărilor post-sovietice: „dacă e criză, atunci toată lumea are probleme”.

PIB-ul pe cap de locuitor al majorității țărilor post-sovietice a scăzut până în 1996-1999, apoi a avut loc o scădere sau încetinire sincronă în 2009 din cauza crizei financiare globale. În 2015-2016, PIB-ul pe cap de locuitor în țările dependente de petrol din regiune a scăzut (Rusia, Kazahstan, Azerbaidjan, Belarus), iar în această perioadă Kazahstanul și Azerbaidjanul, în special, și-au lăsat monedele să plutească liber și le-au devalorizat și, în sfârșit, ultimul declin sincronizat în prezent a avut loc în 2020 pe fundalul pandemiei de coronavirus, rezultă din datele Băncii Mondiale.

#URSS #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iubitorii de cafea care speră la o ieftinire rapidă, de la cotațiile istorice înregistrate în ultimele luni, ar putea fi nevoiți să aștepte mai mult, deoarece reducerea așteptată a tarifelor vamale americane nu s-a materializat încă, susține compania italiană care se ocupă cu prăjitul cafelei Illycaffe SpA, transmite Bloomberg, citat de agerpres.ro.

Firma italiană, cunoscută pentru espresso-ul de lux vândut în cutii argintii și roșii, intenționează să majoreze din nou prețurile în ianuarie, după două creșteri din acest an, a declarat directorul general Cristina Scocchia într-un interviu.

Prețurile la boabele de cafea Arabica au crescut la un nivel record luna trecută, când tarifele vamale americane pentru principalul exportator mondial de cafea, Brazilia, au coincis cu recoltele slabe la nivel global. Prețurile au scăzut ușor după ce președintele american Donald Trump a extins reducerile tarifare la cafeaua braziliană, dar rămân la niveluri istorice ridicate.

”Există o limită cu privire la cât de mult poate absorbi o companie un anumit nivel al prețului cafelei verzi, care este unul nesănătos de ridicat”, a spus Scocchia, referindu-se la creșterea costurilor cu boabele neprăjite. ”Vom crește prețurile în toate țările și pe toate canalele”, a adăugat Scocchia.

Deciziile Illycaffe vor fi probabil copiate de alte firme care se ocupă cu prăjitul cafelei, deoarece prețurile de consum nu au ajuns încă din urmă prețurile materiilor prime. Orice creștere a prețurilor cafelei pe rafturile magazinelor tinde să aibă o întârziere de ”câteva luni” sau uneori chiar un an, potrivit lui Carlos Mera, șeful departamentului de cercetare pentru piața de mărfuri agricole la Rabobank. Carlos Mera se așteaptă să vadă și mai multe creșteri de prețuri în lunile următoare.

Illycaffe se așteaptă că prețurile boabelor de cafea neprăjită să se stabilizeze undeva între 2,80 și 3 dolari pe livră în a doua jumătate a anului 2026, ceea ce este încă peste media ultimilor cinci ani.

#pret cafea #taxe vamale #cafea