Patru bănci controlează 80% din piața bancară a Republicii Moldova. Au active cât 40% din PIB-ul țării

Patru bănci din Republica Moldova împart 78,51% din totalul pieței bancare a Republicii Moldova. Este vorba de Agriondbank, Moldindconbank, Victoriabank și Mobiasbancă. Respectivele instituții financiare sunt și cele mai performante, potrivit unui clasament realizat de bani.md în urma indicatorilor financiari analizați.

Rezultatele acestor bănci arată foarte bine pentru majoritatea indicatorilor calculați. Respectivele instituții financiare sunt în top cu cel mai mare profit și indicatori de piață. Or, acest lucru arată o acoperire semnificativă cu serviciile bancare pe le oferă consumatorilor. Ponderea mare o arată și volumul activelor pe care le dețin: Agriondbank – 30,4 miliarde de lei, Moldindconbank – 21,2 miliarde de lei, Victoriabank – 15,5 miliarde de lei și Mobiasbancă – 14,1 miliarde de lei. Activele celor patru bănci constituie 39,2% din PIB-ul țării. Totodată, capitalul și lichiditatea sunt peste limită, iar acest lucru pate genera costuri de oportunitate.

O influenţă negativă asupra rezultatelor Agroindbank, Moldindiconbank şi Victoriabank o au indicatorii de calitate a activelor. Volumul creditelor neperformante este peste media înregistrată în sector, iar acest fapt poate rapid influența calitatea şi rezultatele celorlalţi indicatori. Astfel, Victoriabank este în fruntea celor patru instituții cu cele mai multe credite expirate – 668 mil. de lei urmată de Agroindbank cu 570,3 mil. de lei, Moldindconbank cu 303,4 mil. de lei și Mobiasbancă cu 201,1 mil. de lei. Performanța BCR a fost afectată de pierderile de 4,7 mil. de lei înregistrate în prima luna a anului curent, dar și de volumul creditelor expirate – 22,4 mil. de lei. Energbank a contabilizat credite expirate în sumă de 121 mil. de lei. Această bancă activează și în condiții diferite ca urmare regimului de administrare specială aplicat în ianuarie 2019, după ce a fost constatat unui grup de persoane care acționează concertat și a achiziționat și poseda o deținere calificată în capitalul social al băncii în mărime de 52,55% fără aprobarea prealabilă scrisă a BNM. Administrarea specială a fost prelungită până luna aprilie anul curent.

Băncile mici Eximbank, Procreditbank, Energbank, Fincombank, BCR dețin un nivel ridicat de capital, ceea ce denotă o politică investițională mai conservatoare, iar acest lucru generează costuri de oportunitate ridicate și o eficiență redusă a activității generale a băncilor. Soldul creditelor acestora nu depășește 1,5 miliarde de lei pentru fiecare în parte cu excepția Procreditbank cu un volum al împrumuturilor de 3,2 miliarde de lei. Ca urmare a unei cote de piață restrânse respectivele bănci au și un număr mic de clienți și contabilizează rezultate financiare modeste.

Profitul celor 11 bănci din Republica Moldova a însumat 165,8 mil.de lei în prima lună a anului 2021 cu 5,1 mil. de lei mai mult comparativ cu luna similară a anului precedent. Cel mai redus rezultat l-a avut Eurocreditbank și Comerțbank de 1,2 mil. de lei și respectiv un milion de lei, iar Fincombank și Eximbank sunt în fruntea băncilor mici cu cel mai mare profit de 5,5 mil. de lei și 4,3 mil. de lei. Principalele surse de venit ale băncilor sunt cele din dobânzi– 383,7 mil. de lei, comisioane – 161,6 mil. de lei și diferențele de curs – 81,8 mil. de lei. La capitolul venituri din dobânzi, cele mai mari au fost încasate de Agroindbank – 122,8 mil. de lei și asta deoarece are cel mai mare volum de credite acordate – 15,3 miliarde de lei. De 1,5 ori mai puține venituri din dobânzi a încasat Moldindconbank, Mobiasbancă de două ori mai puțin și 2,7 ori mai puține venituri din dobânzi a încasat Victoriabank. În rândul băncilor mici, Procreditbank a adunat cele mai multe venituri din dobânzi – 17,7 mil. de lei urmată și urmată de Fincombank cu 16,4 mil. de lei și Eximbank cu 13,6 mil. de lei.

#bănci #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.