Patru bănci controlează 80% din piața bancară a Republicii Moldova. Au active cât 40% din PIB-ul țării

Patru bănci din Republica Moldova împart 78,51% din totalul pieței bancare a Republicii Moldova. Este vorba de Agriondbank, Moldindconbank, Victoriabank și Mobiasbancă. Respectivele instituții financiare sunt și cele mai performante, potrivit unui clasament realizat de bani.md în urma indicatorilor financiari analizați.

Rezultatele acestor bănci arată foarte bine pentru majoritatea indicatorilor calculați. Respectivele instituții financiare sunt în top cu cel mai mare profit și indicatori de piață. Or, acest lucru arată o acoperire semnificativă cu serviciile bancare pe le oferă consumatorilor. Ponderea mare o arată și volumul activelor pe care le dețin: Agriondbank – 30,4 miliarde de lei, Moldindconbank – 21,2 miliarde de lei, Victoriabank – 15,5 miliarde de lei și Mobiasbancă – 14,1 miliarde de lei. Activele celor patru bănci constituie 39,2% din PIB-ul țării. Totodată, capitalul și lichiditatea sunt peste limită, iar acest lucru pate genera costuri de oportunitate.

O influenţă negativă asupra rezultatelor Agroindbank, Moldindiconbank şi Victoriabank o au indicatorii de calitate a activelor. Volumul creditelor neperformante este peste media înregistrată în sector, iar acest fapt poate rapid influența calitatea şi rezultatele celorlalţi indicatori. Astfel, Victoriabank este în fruntea celor patru instituții cu cele mai multe credite expirate – 668 mil. de lei urmată de Agroindbank cu 570,3 mil. de lei, Moldindconbank cu 303,4 mil. de lei și Mobiasbancă cu 201,1 mil. de lei. Performanța BCR a fost afectată de pierderile de 4,7 mil. de lei înregistrate în prima luna a anului curent, dar și de volumul creditelor expirate – 22,4 mil. de lei. Energbank a contabilizat credite expirate în sumă de 121 mil. de lei. Această bancă activează și în condiții diferite ca urmare regimului de administrare specială aplicat în ianuarie 2019, după ce a fost constatat unui grup de persoane care acționează concertat și a achiziționat și poseda o deținere calificată în capitalul social al băncii în mărime de 52,55% fără aprobarea prealabilă scrisă a BNM. Administrarea specială a fost prelungită până luna aprilie anul curent.

Băncile mici Eximbank, Procreditbank, Energbank, Fincombank, BCR dețin un nivel ridicat de capital, ceea ce denotă o politică investițională mai conservatoare, iar acest lucru generează costuri de oportunitate ridicate și o eficiență redusă a activității generale a băncilor. Soldul creditelor acestora nu depășește 1,5 miliarde de lei pentru fiecare în parte cu excepția Procreditbank cu un volum al împrumuturilor de 3,2 miliarde de lei. Ca urmare a unei cote de piață restrânse respectivele bănci au și un număr mic de clienți și contabilizează rezultate financiare modeste.

Profitul celor 11 bănci din Republica Moldova a însumat 165,8 mil.de lei în prima lună a anului 2021 cu 5,1 mil. de lei mai mult comparativ cu luna similară a anului precedent. Cel mai redus rezultat l-a avut Eurocreditbank și Comerțbank de 1,2 mil. de lei și respectiv un milion de lei, iar Fincombank și Eximbank sunt în fruntea băncilor mici cu cel mai mare profit de 5,5 mil. de lei și 4,3 mil. de lei. Principalele surse de venit ale băncilor sunt cele din dobânzi– 383,7 mil. de lei, comisioane – 161,6 mil. de lei și diferențele de curs – 81,8 mil. de lei. La capitolul venituri din dobânzi, cele mai mari au fost încasate de Agroindbank – 122,8 mil. de lei și asta deoarece are cel mai mare volum de credite acordate – 15,3 miliarde de lei. De 1,5 ori mai puține venituri din dobânzi a încasat Moldindconbank, Mobiasbancă de două ori mai puțin și 2,7 ori mai puține venituri din dobânzi a încasat Victoriabank. În rândul băncilor mici, Procreditbank a adunat cele mai multe venituri din dobânzi – 17,7 mil. de lei urmată și urmată de Fincombank cu 16,4 mil. de lei și Eximbank cu 13,6 mil. de lei.

#bănci #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

#vize #program #Grecia