20 de ani de EURO: avantaje, dezavantaje şi absurdităţi. În noiembrie erau în circulație 27.640.019.753 de bancnote

Deşi oficial adoptată pe 1 ianuarie 1999, moneda euro a devenit o realitate tangibilă pentru majoritatea europenilor pe 1 ianuarie 2002, când au fost introduse în circulaţie primele monede şi bancnote euro, scrie Euractiv.

În noiembrie 2021 erau în circulaţie 27.640.019.753 de bancnote euro cu o valoare totală de 1.519 miliarde de euro, potrivit Băncii Centrale Europene. În plus, 141 miliarde de monede, în valoare totală de 31 miliarde de euro erau de asemenea în circulaţie.

Deşi un număr în creştere de consumatori fac plăţi fără numerar, volumul bancnotelor euro aflate în circulaţie a crescut, iar creşterea chiar a accelerat în ultimii doi ani. Cercetătorii BCE indică faptul că aceste bancnote sunt folosite din ce în ce mai mult ca activ sigur, atât în interiorul, cât şi în exteriorul zonei euro. Acest lucru este probabil cu atât mai relevant în timpul crizei generate de pandemie.

„O explicaţie posibilă este că în timpul crizei oamenii au recurs la cash ca instrument de gestionare a nesiguranţei“, arată Fabio Panetta, membru al Consiliului Executiv al BCE. „Iar accelerarea digitalizării nu anunţă un sfârşit iminent al cash-ului“, potrivit acestuia.

Chiar şi volumul monedelor euro în circulaţie continuă să crească. Dacă toate monedele ar fi puse una peste alta, acest turn subţire ar avea o înălţime de 63.460 de km, aproximativ o şesime din distanţa până la Lună.

Istoria euro este una scurtă, dar plină de turbulenţe. Marea recesiune din 2008, criza zonei euro din 2010, presiunile deflaţioniste din 2015-2019 şi pandemia şi-au pus toate amprenta asupra bilanţului BCE. În plus, compoziţia în schimbare a bilanţului băncii indică diferitele moduri în care gardianul euro a reacţionat în faţa provocărilor vremurilor.

Unul din obiectivele euro a fost de a ataca dominaţia mondială a dolarului ca rezervă de constituire a rezervelor. Deşi euro a devenit rapid a doua monedă ca importanţă, moneda nu a ajuns nici pe departe să atace rolul dolarului. Faţă de începutul istoriei sale, rolul euro pare acum să se fi diminuat.

Considerentele legate de consecinţele politice ale monedelor au dominat dintotdeauna gândirea francezilor cu privire la euro. Guvernul francez şi-a dorit o dependenţă mai redusă de SUA şi contracararea dominaţiei germane în interiorul Europei. Însă în timp ce după adoptarea euro temerile nemţilor privind independenţa băncii centrale locale şi inflaţiei nu s-au adeverit, Franţa nu a reuşit să-şi vadă obiectivul de reechilibrare a puterii economice în Europa realizat.

Vă întrebaţi de ce nu aţi traversat niciodată podurile de pe bancnotele euro? Motivul este că acestea sunt fictive. Sau cel puţin aşa au fost.

În 2011, însă, oraşul olandez Spijkenisse a profitat de oportunitatea de marketing de a fi primul oraş european reprezentat pe bancnotele euro construind practic cele şapte poduri peste canalele sale. Efectul acestei mişcări ar putea dispărea însă în cirând din moment ce BCE a anunţat în decembrie că este în căutarea unui nou design pentru bancnotele euro. O decizie privitoare la acesta este aşteptată în 2024.

#bancnote #valută #Monede #zona euro #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.

#dobinda #credite #BNM