20 de ani de EURO: avantaje, dezavantaje şi absurdităţi. În noiembrie erau în circulație 27.640.019.753 de bancnote

Deşi oficial adoptată pe 1 ianuarie 1999, moneda euro a devenit o realitate tangibilă pentru majoritatea europenilor pe 1 ianuarie 2002, când au fost introduse în circulaţie primele monede şi bancnote euro, scrie Euractiv.

În noiembrie 2021 erau în circulaţie 27.640.019.753 de bancnote euro cu o valoare totală de 1.519 miliarde de euro, potrivit Băncii Centrale Europene. În plus, 141 miliarde de monede, în valoare totală de 31 miliarde de euro erau de asemenea în circulaţie.

Deşi un număr în creştere de consumatori fac plăţi fără numerar, volumul bancnotelor euro aflate în circulaţie a crescut, iar creşterea chiar a accelerat în ultimii doi ani. Cercetătorii BCE indică faptul că aceste bancnote sunt folosite din ce în ce mai mult ca activ sigur, atât în interiorul, cât şi în exteriorul zonei euro. Acest lucru este probabil cu atât mai relevant în timpul crizei generate de pandemie.

„O explicaţie posibilă este că în timpul crizei oamenii au recurs la cash ca instrument de gestionare a nesiguranţei“, arată Fabio Panetta, membru al Consiliului Executiv al BCE. „Iar accelerarea digitalizării nu anunţă un sfârşit iminent al cash-ului“, potrivit acestuia.

Chiar şi volumul monedelor euro în circulaţie continuă să crească. Dacă toate monedele ar fi puse una peste alta, acest turn subţire ar avea o înălţime de 63.460 de km, aproximativ o şesime din distanţa până la Lună.

Istoria euro este una scurtă, dar plină de turbulenţe. Marea recesiune din 2008, criza zonei euro din 2010, presiunile deflaţioniste din 2015-2019 şi pandemia şi-au pus toate amprenta asupra bilanţului BCE. În plus, compoziţia în schimbare a bilanţului băncii indică diferitele moduri în care gardianul euro a reacţionat în faţa provocărilor vremurilor.

Unul din obiectivele euro a fost de a ataca dominaţia mondială a dolarului ca rezervă de constituire a rezervelor. Deşi euro a devenit rapid a doua monedă ca importanţă, moneda nu a ajuns nici pe departe să atace rolul dolarului. Faţă de începutul istoriei sale, rolul euro pare acum să se fi diminuat.

Considerentele legate de consecinţele politice ale monedelor au dominat dintotdeauna gândirea francezilor cu privire la euro. Guvernul francez şi-a dorit o dependenţă mai redusă de SUA şi contracararea dominaţiei germane în interiorul Europei. Însă în timp ce după adoptarea euro temerile nemţilor privind independenţa băncii centrale locale şi inflaţiei nu s-au adeverit, Franţa nu a reuşit să-şi vadă obiectivul de reechilibrare a puterii economice în Europa realizat.

Vă întrebaţi de ce nu aţi traversat niciodată podurile de pe bancnotele euro? Motivul este că acestea sunt fictive. Sau cel puţin aşa au fost.

În 2011, însă, oraşul olandez Spijkenisse a profitat de oportunitatea de marketing de a fi primul oraş european reprezentat pe bancnotele euro construind practic cele şapte poduri peste canalele sale. Efectul acestei mişcări ar putea dispărea însă în cirând din moment ce BCE a anunţat în decembrie că este în căutarea unui nou design pentru bancnotele euro. O decizie privitoare la acesta este aşteptată în 2024.

#bancnote #valută #Monede #zona euro #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.