20 de ani de EURO: avantaje, dezavantaje şi absurdităţi. În noiembrie erau în circulație 27.640.019.753 de bancnote

Deşi oficial adoptată pe 1 ianuarie 1999, moneda euro a devenit o realitate tangibilă pentru majoritatea europenilor pe 1 ianuarie 2002, când au fost introduse în circulaţie primele monede şi bancnote euro, scrie Euractiv.

În noiembrie 2021 erau în circulaţie 27.640.019.753 de bancnote euro cu o valoare totală de 1.519 miliarde de euro, potrivit Băncii Centrale Europene. În plus, 141 miliarde de monede, în valoare totală de 31 miliarde de euro erau de asemenea în circulaţie.

Deşi un număr în creştere de consumatori fac plăţi fără numerar, volumul bancnotelor euro aflate în circulaţie a crescut, iar creşterea chiar a accelerat în ultimii doi ani. Cercetătorii BCE indică faptul că aceste bancnote sunt folosite din ce în ce mai mult ca activ sigur, atât în interiorul, cât şi în exteriorul zonei euro. Acest lucru este probabil cu atât mai relevant în timpul crizei generate de pandemie.

„O explicaţie posibilă este că în timpul crizei oamenii au recurs la cash ca instrument de gestionare a nesiguranţei“, arată Fabio Panetta, membru al Consiliului Executiv al BCE. „Iar accelerarea digitalizării nu anunţă un sfârşit iminent al cash-ului“, potrivit acestuia.

Chiar şi volumul monedelor euro în circulaţie continuă să crească. Dacă toate monedele ar fi puse una peste alta, acest turn subţire ar avea o înălţime de 63.460 de km, aproximativ o şesime din distanţa până la Lună.

Istoria euro este una scurtă, dar plină de turbulenţe. Marea recesiune din 2008, criza zonei euro din 2010, presiunile deflaţioniste din 2015-2019 şi pandemia şi-au pus toate amprenta asupra bilanţului BCE. În plus, compoziţia în schimbare a bilanţului băncii indică diferitele moduri în care gardianul euro a reacţionat în faţa provocărilor vremurilor.

Unul din obiectivele euro a fost de a ataca dominaţia mondială a dolarului ca rezervă de constituire a rezervelor. Deşi euro a devenit rapid a doua monedă ca importanţă, moneda nu a ajuns nici pe departe să atace rolul dolarului. Faţă de începutul istoriei sale, rolul euro pare acum să se fi diminuat.

Considerentele legate de consecinţele politice ale monedelor au dominat dintotdeauna gândirea francezilor cu privire la euro. Guvernul francez şi-a dorit o dependenţă mai redusă de SUA şi contracararea dominaţiei germane în interiorul Europei. Însă în timp ce după adoptarea euro temerile nemţilor privind independenţa băncii centrale locale şi inflaţiei nu s-au adeverit, Franţa nu a reuşit să-şi vadă obiectivul de reechilibrare a puterii economice în Europa realizat.

Vă întrebaţi de ce nu aţi traversat niciodată podurile de pe bancnotele euro? Motivul este că acestea sunt fictive. Sau cel puţin aşa au fost.

În 2011, însă, oraşul olandez Spijkenisse a profitat de oportunitatea de marketing de a fi primul oraş european reprezentat pe bancnotele euro construind practic cele şapte poduri peste canalele sale. Efectul acestei mişcări ar putea dispărea însă în cirând din moment ce BCE a anunţat în decembrie că este în căutarea unui nou design pentru bancnotele euro. O decizie privitoare la acesta este aşteptată în 2024.

#bancnote #valută #Monede #zona euro #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.