Ce ritualuri au Elon Musk, Bill Gates sau Mark Zuckerberg. Gusturile ciudate ale miliardarilor

Când te gândești la ce bani au poți crede că miliardarii își permit să-ți angajeze bucătari privați, dar nu este chiar așa. Cei mai bogați oameni din lume au gusturi culinare stranii și acest lucru nu se referă la delicatese.

Richard Branson, fondatorul Virgin Group, spune că bea în jur de 20 de cești de ceai pe zi. Iar dimineața mănâncă salată de fructe și musli, adică fulgi de ovăz sau alte cereale.

Bill Gates preferă să bea 3-4 cutii de băuturi carbogazoase fără zahăr pe zi.

Jeff Bezos, fondatorul Amazon și la moment cel mai bogat om din lume evită să aibă întâlniri de afaceri dimineața, doarece acordă o mare importanță primei mese din zi, care trebuie să fie una sănătoasă și fără grăsimi.

În schimb, Mark Zuckerberg și Elon Musk sunt exact opusul. Fondatorul Tesla spunea că preferă un baton dimineața, la prânz ce primește de la secretară și nu pierde mai mult de 5 minute pentru masă. În schimb, seara își dorește o masă consistentă și preferă mâncarea franțuzească și grătarul.

Mark Zuckerberg a luat parte la o provocare în 2011, a vrut să consume doar carnea animalelor omorâte de el, însă, această practică nu a durat prea mult.

Citește și: Caracatiță cu becon și 20 de căni de ceai pe zi. Ce mănâncă cei mai bogați oameni din lume

#ritual #alimente #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește o reorganizare a Autorității Aeronautice Civile (AAC), însă documentele proiectului conțin o neconcordanță cu privire la numărul de angajați ai instituției și impactul financiar al modificărilor propuse.

Potrivit proiectului de hotărâre, efectivul-limită al AAC urmează să crească de la 93 la 96 de unități de personal.

În nota de fundamentare se menționează însă că implementarea proiectului nu necesită alocarea unor resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat, iar reorganizarea ar urma să includă modificarea unor subdiviziuni și crearea unui serviciu nou de informare și comunicare cu mass-media.

Ministerul Finanțelor a atras atenția, în procesul de avizare, că majorarea efectivului de la 93 la 96 de angajați presupunea crearea a trei funcții noi și genera cheltuieli suplimentare. Impactul financiar anual fusese estimat la 986,8 mii de lei, dintre care 959 mii de lei pentru fondul de salarizare și 27,8 mii de lei pentru contribuțiile sociale achitate de angajator.

Totodată, Ministerul Finanțelor a remarcat că AAC avea deja posturi vacante. La 30 aprilie 2026, din cele 93 de funcții aprobate, nouă erau neocupate.

În urma observațiilor, autorul proiectului a indicat în sinteza avizelor că propunerea de suplimentare a efectivului-limită cu trei unități de personal a fost exclusă.

Cu toate acestea, în textul proiectului de hotărâre analizat rămâne prevăzută înlocuirea cifrei „93” cu „96”, ceea ce creează o neconcordanță între forma proiectului și răspunsurile oferite în procesul de avizare.

Într-un aviz ulterior, Ministerul Finanțelor a reiterat problema și a menționat că, la 31 mai 2026, AAC avea 93 de funcții aprobate, dintre care 84 ocupate și nouă vacante, rata de încadrare fiind de 90,3%. Ministerul a arătat că nu rezultă clar în ce măsură necesarul de personal nu putea fi acoperit din posturile vacante deja existente.

Proiectul mai extinde atribuțiile AAC în domeniul securității informațiilor cu impact asupra siguranței aviației civile. Autoritatea ar urma să desfășoare activități de certificare, supraveghere și verificare a conformității privind managementul riscurilor de securitate informațională.

De asemenea, este prevăzută crearea unui Serviciu de informare și comunicare cu mass-media, subordonat direct directorului AAC. Acesta ar urma să gestioneze comunicatele de presă, relațiile cu presa, paginile oficiale de social media, conferințele și comunicarea în situații de criză.