Aeroportul Internațional Chișinău - cel mai solicitat punct de trecere a frontierei în primele 10 zile ale 2022

Poliția de Frontieră anunță că, în primele 10 zile ale anului 2022, cel mai solicitat punct de trecere a frontierei a fost Aeroportul Internațional Chișinău. Acesta a fost urmat de punctul de trecere Leușeni.

Potrivit informațiilor, în primele zece zile ale anului 2022, în punctele de trecere a frontierei au fost înregistrate 279 705 traversări persoane, un număr mai mare de treceri fiind la ieșirea din Republica Moldova – 157 749 traversări. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, numărul de traversări este în creștere cu peste 125% (122 560 treceri), însă rămâne în descreștere față de anul 2020, dinainte de pandemie, cu aproximativ 50 % (544 200 treceri).

Prin punctele de trecere situate la frontieră cu România au fost înscrise 138 384 treceri, la hotarul moldo-ucrainean – 71 675 treceri și 69 646 treceri ale frontierei aeriene.

Cel mai solicitat punct de trecere a frontierei este Aeroportul Internațional Chișinău, la doar două mii de traversări diferență este Leușeni, fiind urmat de Sculeni și Criva.

În zilele de sărbătoare, cum ar fi Revelionul au fost înregistrate 18 175 treceri persoane, iar de Crăciun pe stil vechi – 26 953 treceri persoane. Și în aceste zile poate fi observată o majorare de două ori a traficului transfrontalier față de anul precedent, însă în descreștere în comparație cu anii de până la pandemie.

Până în prezent, cea mai traversată zi a fost data de 9 ianuarie 2022, consemnând un număr de 37 579 treceri persoane, totodată fiind semnalat și un flux sporit de călători în mai multe pucte de trecere a frontierei – Sculeni, Criva, Leușeni, Chișinău Aeroport.

Poliția de Frontieră a instituit regim intensiv de lucru din seara zilei 22 decembrie 2021 și care va încheia în data de 16 ianuarie 2022. Acest fapt presupune implementarea unor măsuri concrete pe linia fluidizării traficului transfrontalier, menținerea ordinii și liniștii în zona de frontieră, dar și monitorizarea permanentă a situației operative.

#punct de trece al frontierei #Aeroport #Politia de frontiera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.