Criza economică și umanitară din Afganistan se adâncește: Lucrătorii sunt plătiți cu grâu donat

Talibanii au declarat că își extind programul „hrană pentru muncă”, în care grâul donat este folosit pentru a plăti zeci de mii de lucrători din sectorul public.

Situația se întâmplă în momentul în care Națiunile Unite (ONU) a făcut apel pentru ajutor umanitar de 4,4 miliarde de dolari pentru Afganistan. ONU spune că fondurile sunt necesare în acest an, deoarece mai mult de jumătate din populația țării are nevoie.

Criza economică și umanitară din Afganistan s-a adâncit de când talibanii au preluat controlul în august. Cel mai recent anunț al talibanilor a subliniat criza financiară care a cuprins țara.

De asemenea, ar putea ridica întrebări în rândul donatorilor cu privire la utilizarea ajutorului umanitar de către talibani pentru a-și finanța guvernul, chiar dacă regulile stricte rămân în vigoare cu privire la banii care intră în Afganistan. Cu toate acestea, un anumit ajutor umanitar a continuat după preluarea talibanilor, deoarece guvernele străine încearcă să împiedice milioane de oameni să moară de foame.

Ajutorul este menit să ocolească guvernul afgan și este distribuit în mare parte de organizații internaționale.

Acum, grâul care a fost donat în mare parte de India guvernului afgan anterior, susținut de SUA, este folosit de talibani pentru a plăti aproximativ 40.000 de muncitori cu câte 10 kg de grâu pe zi, au declarat oficialii din agricultură ai țării.

Programul, care a fost folosit în mare parte pentru a plăti muncitorii din capitala Kabul, va fi extins în întreaga țară, au adăugat ei.

Talibanii au preluat deja 18 tone de grâu din Pakistan cu o promisiune de încă 37 de tone și sunt în discuții cu India pentru încă 55 de tone, potrivit Fazel Bari Fazli, ministrul adjunct al administrației și finanțelor din cadrul Ministerului Agriculturii din Afganistan.

El nu a spus cât de mult din grâul nou donat poate fi folosit pentru a plăti muncitorii și cât va fi distribuit ca ajutor umanitar.

În ultimele luni, finanțele țării au fost puternic afectate de o serie de probleme majore precum sancțiunile impuse membrilor talibanilor, înghețarea activelor băncii centrale și suspendarea ajutorului extern, care susținea până anul trecut economia. Tot marți, ONU a lansat un apel pentru ajutor umanitar de 4,4 miliarde de dolari pentru Afganistan.

„Intră în 2022 cu niveluri fără precedent de nevoi în rândul femeilor, bărbaților și copiilor obișnuiți din Afganistan. 24,4 milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar – mai mult de jumătate din populație”, a declarat Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare.

ONU a subliniat că, pe lângă o serie de crize pe care le-a suferit țara, Afganistanul se află acum în mijlocul uneia dintre cele mai grave secete din ultimele decenii.

Între timp, administrația Biden a declarat că va oferi încă 308 de milioane de dolari în asistență umanitară poporului din Afganistan.

Aceasta aduce suma totală a ajutorului SUA pentru Afganistan și refugiații afgani din regiune la aproape 782 de milioane de dolari din octombrie.

Casa Albă a spus că ajutorul urmărește atenuarea suferinței cauzate de pandemie, precum și „secetă, malnutriție și sezonul de iarnă”.

#afganistan #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.