Criza economică și umanitară din Afganistan se adâncește: Lucrătorii sunt plătiți cu grâu donat

Talibanii au declarat că își extind programul „hrană pentru muncă”, în care grâul donat este folosit pentru a plăti zeci de mii de lucrători din sectorul public.

Situația se întâmplă în momentul în care Națiunile Unite (ONU) a făcut apel pentru ajutor umanitar de 4,4 miliarde de dolari pentru Afganistan. ONU spune că fondurile sunt necesare în acest an, deoarece mai mult de jumătate din populația țării are nevoie.

Criza economică și umanitară din Afganistan s-a adâncit de când talibanii au preluat controlul în august. Cel mai recent anunț al talibanilor a subliniat criza financiară care a cuprins țara.

De asemenea, ar putea ridica întrebări în rândul donatorilor cu privire la utilizarea ajutorului umanitar de către talibani pentru a-și finanța guvernul, chiar dacă regulile stricte rămân în vigoare cu privire la banii care intră în Afganistan. Cu toate acestea, un anumit ajutor umanitar a continuat după preluarea talibanilor, deoarece guvernele străine încearcă să împiedice milioane de oameni să moară de foame.

Ajutorul este menit să ocolească guvernul afgan și este distribuit în mare parte de organizații internaționale.

Acum, grâul care a fost donat în mare parte de India guvernului afgan anterior, susținut de SUA, este folosit de talibani pentru a plăti aproximativ 40.000 de muncitori cu câte 10 kg de grâu pe zi, au declarat oficialii din agricultură ai țării.

Programul, care a fost folosit în mare parte pentru a plăti muncitorii din capitala Kabul, va fi extins în întreaga țară, au adăugat ei.

Talibanii au preluat deja 18 tone de grâu din Pakistan cu o promisiune de încă 37 de tone și sunt în discuții cu India pentru încă 55 de tone, potrivit Fazel Bari Fazli, ministrul adjunct al administrației și finanțelor din cadrul Ministerului Agriculturii din Afganistan.

El nu a spus cât de mult din grâul nou donat poate fi folosit pentru a plăti muncitorii și cât va fi distribuit ca ajutor umanitar.

În ultimele luni, finanțele țării au fost puternic afectate de o serie de probleme majore precum sancțiunile impuse membrilor talibanilor, înghețarea activelor băncii centrale și suspendarea ajutorului extern, care susținea până anul trecut economia. Tot marți, ONU a lansat un apel pentru ajutor umanitar de 4,4 miliarde de dolari pentru Afganistan.

„Intră în 2022 cu niveluri fără precedent de nevoi în rândul femeilor, bărbaților și copiilor obișnuiți din Afganistan. 24,4 milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar – mai mult de jumătate din populație”, a declarat Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare.

ONU a subliniat că, pe lângă o serie de crize pe care le-a suferit țara, Afganistanul se află acum în mijlocul uneia dintre cele mai grave secete din ultimele decenii.

Între timp, administrația Biden a declarat că va oferi încă 308 de milioane de dolari în asistență umanitară poporului din Afganistan.

Aceasta aduce suma totală a ajutorului SUA pentru Afganistan și refugiații afgani din regiune la aproape 782 de milioane de dolari din octombrie.

Casa Albă a spus că ajutorul urmărește atenuarea suferinței cauzate de pandemie, precum și „secetă, malnutriție și sezonul de iarnă”.

#afganistan #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom