Criza economică și umanitară din Afganistan se adâncește: Lucrătorii sunt plătiți cu grâu donat

Talibanii au declarat că își extind programul „hrană pentru muncă”, în care grâul donat este folosit pentru a plăti zeci de mii de lucrători din sectorul public.

Situația se întâmplă în momentul în care Națiunile Unite (ONU) a făcut apel pentru ajutor umanitar de 4,4 miliarde de dolari pentru Afganistan. ONU spune că fondurile sunt necesare în acest an, deoarece mai mult de jumătate din populația țării are nevoie.

Criza economică și umanitară din Afganistan s-a adâncit de când talibanii au preluat controlul în august. Cel mai recent anunț al talibanilor a subliniat criza financiară care a cuprins țara.

De asemenea, ar putea ridica întrebări în rândul donatorilor cu privire la utilizarea ajutorului umanitar de către talibani pentru a-și finanța guvernul, chiar dacă regulile stricte rămân în vigoare cu privire la banii care intră în Afganistan. Cu toate acestea, un anumit ajutor umanitar a continuat după preluarea talibanilor, deoarece guvernele străine încearcă să împiedice milioane de oameni să moară de foame.

Ajutorul este menit să ocolească guvernul afgan și este distribuit în mare parte de organizații internaționale.

Acum, grâul care a fost donat în mare parte de India guvernului afgan anterior, susținut de SUA, este folosit de talibani pentru a plăti aproximativ 40.000 de muncitori cu câte 10 kg de grâu pe zi, au declarat oficialii din agricultură ai țării.

Programul, care a fost folosit în mare parte pentru a plăti muncitorii din capitala Kabul, va fi extins în întreaga țară, au adăugat ei.

Talibanii au preluat deja 18 tone de grâu din Pakistan cu o promisiune de încă 37 de tone și sunt în discuții cu India pentru încă 55 de tone, potrivit Fazel Bari Fazli, ministrul adjunct al administrației și finanțelor din cadrul Ministerului Agriculturii din Afganistan.

El nu a spus cât de mult din grâul nou donat poate fi folosit pentru a plăti muncitorii și cât va fi distribuit ca ajutor umanitar.

În ultimele luni, finanțele țării au fost puternic afectate de o serie de probleme majore precum sancțiunile impuse membrilor talibanilor, înghețarea activelor băncii centrale și suspendarea ajutorului extern, care susținea până anul trecut economia. Tot marți, ONU a lansat un apel pentru ajutor umanitar de 4,4 miliarde de dolari pentru Afganistan.

„Intră în 2022 cu niveluri fără precedent de nevoi în rândul femeilor, bărbaților și copiilor obișnuiți din Afganistan. 24,4 milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar – mai mult de jumătate din populație”, a declarat Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare.

ONU a subliniat că, pe lângă o serie de crize pe care le-a suferit țara, Afganistanul se află acum în mijlocul uneia dintre cele mai grave secete din ultimele decenii.

Între timp, administrația Biden a declarat că va oferi încă 308 de milioane de dolari în asistență umanitară poporului din Afganistan.

Aceasta aduce suma totală a ajutorului SUA pentru Afganistan și refugiații afgani din regiune la aproape 782 de milioane de dolari din octombrie.

Casa Albă a spus că ajutorul urmărește atenuarea suferinței cauzate de pandemie, precum și „secetă, malnutriție și sezonul de iarnă”.

#afganistan #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat cauzele creșterii prețurilor la locuințe din Chișinău și a dat asigurări că nu există riscuri iminente pentru beneficiarii programului „Prima Casă Plus”, chiar dacă pe piață se observă o tendință de scumpire a apartamentelor.

„Vreau să liniștesc spiritele și să menționez că nivelul de executare și onorare a obligațiilor contractate de persoanele fizice este unul bun în Republica Moldova. Cei care se creditează își onorează obligațiile”, a declarat Belous, răspunzând la întrebările jurnaliștilor privind posibile falimente în rândul debitorilor, scrie REALITATEA.

Potrivit ministrei, majorarea prețurilor la locuințe este un fenomen complex, cauzat de creșterea costurilor în sectorul construcțiilor și de evoluțiile economice generale:

”Dacă examinăm componenta de preț, vedem că au crescut salariile în domeniul construcțiilor, la fel și cheltuielile pentru materiale. Cu cinci ani în urmă, salariul declarat la fisc de către o companie de construcții nu depășea 10.000 de lei, astăzi avem salarii de peste 15.000 și mai mult. Toate aceste componente se reflectă în preț”.

Belous a recunoscut că programul „Prima Casă Plus” a avut un anumit impact asupra prețurilor, dar consideră că soluția nu este restricționarea cererii, ci stimularea ofertei pe piața imobiliară.

„Programul a influențat prețul, dar trebuie să ținem cont și de ofertă. Lucrăm pentru a fluidiza procesul, să creăm mai multe prerogative care să mărească oferta de locuințe. Astfel, sperăm că prețurile se vor stabiliza”.

Referindu-se la eventuale dificultăți de plată ale beneficiarilor, ministra a declarat că Ministerul Finanțelor și Banca Națională monitorizează constant indicatorii de stabilitate financiară:

Eu nu estimez un risc iminent pentru persoanele care au luat credite imobiliare. Sunt parte a Comitetului de Stabilitate Financiară și pot spune că debitorii își onorează, în mare parte, obligațiile asumate. Situația este stabilă”.

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.