Creșterea prețurilor și tarifelor la resursele energetice îngrijorează CNSM. Solicită guvernării să ia măsuri

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) se arată îngrijorată de creșterea prețurilor și tarifelor la resursele energetice. În acest sens, sindicaliștii solicită guvernării, în regim de urgență, să întreprindă măsuri care să diminueze impactul majorărilor.

Potrivit CNSM, creșterea prețurilor la energie electrică și cea a tarifului la gaz va afecta atât populația cât și agenții economici. De asemenea, aceste majorări vor impulsiona creșterea prețurilor în toate domeniile.

„Intențiile de a dubla, practic, prețul pentru energia electrică și a crește tariful la gazele naturale de 1,5 ori vor lovi dezastruos asupra nivelului de viață a populației și va afecta grav agenții economici, activitatea cărora este dependentă de utilizarea în volume mari a resurselor energetice. Aceste scumpiri vor avea un efect de avalanșă și vor atrage scumpirea tuturor mărfurilor și serviciilor. Nu putem să nu atragem atenția și asupra scumpirii în fiecare zi a carburanților, care, de asemenea, conduc la creșteri de prețuri în toate domeniile.”, se arată într-o declarație a CNSM.

În acest context, sindicaliștii solicită guvernării, în regim de urgență, să întreprindă măsuri care să diminueze impactul majorărilor. Așadar, CNSM propune următoarele măsuri:

să fie compensate diferențele de tarife și prețuri, create ca urmare a majorărilor, pentru toată populația;
să fie majorat ajutorul din partea statutului pentru consumatorii casnici pentru consumul de resurse energetice;
să fie subvenționați agenții economici care produc sau prestează bunuri și servicii de primă necesitate, mai cu seamă a celor care fabrică produse alimentare;
să examineze posibilitățile unor noi majorări salariale pe parcursul anului 2022, pentru a nu admite diminuarea puterii de cumpărare ale acestora;
să fie introduse plafoane de prețuri și tarife pentru mărfurile și serviciile de uz cotidian.

Prețul de achiziție a gazelor naturale, furnizate de Gazprom constituie, în luna ianuarie 2022, 646 dolari pentru mia de metri cubi, iar în aceste condiții tariful pentru consumatorii finali ar putea fi ajustat în creștere până la 14,6 lei, potrivit vicepremierului Andrei Spînu. În prezent, tariful pe care îl achită consumatorii finali pentru gazele naturale, este de 11,08 lei, cu TVA inclus. De asemenea, prețurile pentru energia electrică ar putea crește pentru consumatorii finali până la 2,80 lei pe kW/h după ce Premier Energy a solicitat majorarea prețurilor.

#agenti economici #majorare #preturi #CNSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.