Spînu aruncă o nouă bombă: În 2011 – 2015 datoria la gaz era de 400 mil. USD și nimic, iar acum avem ultimatumuri

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat în conferința de presă de după ședința Guvernului că vede o schimbare de atitudine a Gazpromului față de Republica Moldova. „Anterior existau devieri financiare ale Moldovagaz față de Gazprom și nu existau ultimatumuri”.

Prevederea cu achitarea avansului pentru luna următoare există din anul 2011 și permanent au existat amânări ale plăților. Or, de exemplu între anii 2011-2015 s-a acumulat o datorie de 400 mil USD și nu au existat ultimatumuri. (…) În contract se vorbește despre un drept de sistare a gazului, dar niciodată nu a fost utilizată”, a punctat Spînu.

Regretăm că s-a schimbat practica devierilor până la ajustarea tarifelor și acumularea unor devieri financiare”, a răspuns premierul Natalia Gavrilița la întrebarea dacă vede drept o abordarea politică a Gazpromului în raport cu Republica Moldova.

Premierul a menționat că Republica Moldova va reuși să achite datoria către Gazprom până vineri, 21 ianuarie, după introducerea Stării de Urgență, care va permite întoarcerea TVA către Moldovagaz, precum și plata în avans a compensațiilor a facturilor la gaz. În felul acesta se va evita sistarea alimentării țării cu gaz rusesc.

Totodată, Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a confirmat faptul că de la 1 februarie vor crește tarifele la gaz pentru consumatorii finali.

În luna octombrie 2021, MoldovaGaz şi Gazprom au prelungit pentru cinci ani acordul de furnizare de gaze naturale. În conformitate cu prevederile noului contract, Gazprom cere ca plata pentru gazele naturale livrate să fie făcută în avans până la data de 20 a fiecărei luni.

Republica Moldova a mai decretat odată situaţia de urgenţă în sectorul energetic timp de 30 de zile, la finele lunii octombrie. Şi atunci Gazprom a ameninţat că va opri livrările după ce Republica Moldova a întârziat să plătească sumele datorate. Pentru a rezolva criza, Parlamentul de la Chişinău a amendat bugetul pentru a plăti datoriile către Gazprom.

#gaz #pret #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.