Criza nu-i sperie pe moldoveni. Se împrumută într-o veselie de la bănci. Creditele noi s-au majorat cu peste 40%

În luna decembrie 2021, creditele noi acordate au constituit 4,7 miliarde de lei, în creștere cu 41,4% față de luna decembrie 2020, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Datele BNM relevă că 73,5% din creditele acordate reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 3,4 miliarde de lei (+31,7% față de luna precedentă și +46,7% față de decembrie 2020). Totodată, 24,4% reprezintă creditele în valută, al căror volum recalculat în MDL a constituit 1 148,9 milioane lei (-2,1% față de luna precedentă și +31,7% față de decembrie 2020).

Cele mai solicitate au fost creditele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 48,8 la sută în totalul creditelor acordate. Volumul acestor credite acordate persoanelor juridice a constituit 33,4 la sută din totalul creditelor. În ceea ce privește rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională, acesta a constituit 8,84 la sută, la cele în valută – 3,93 la sută, iar la cele atașate la cursul valutei – 4,21 la sută.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna decembrie 2021, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 5,4 la sută și a constituit 1,3 miliarde de lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,8 p.p.

Din perspectiva scopului creditelor acordate, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (60,5 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 10,36 la sută (+0,98 p.p. comparativ cu luna precedentă și +3,59 p.p. comparativ cu decembrie 2020).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,55 p.p față de luna precedentă și cu 0,90 p.p. față de decembrie 2020.

De menționat că 96,9% din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,7 la sută din totalul creditelor de consum).

Creditele în moneda națională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 9,28 la sută (persoanelor juridice – cu 8,35%, persoanelor care practică activitate – cu 10,92 la sută, iar persoanelor fizice – cu 10,42 la sută).

#consum #imobiliare #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna