„Zburat” de la șefia Energocom pentru că a sabotat achiziția de gaz în plină criză. Despre cine este vorba

În plină criză energetică, din luna octombrie a anului trecut, mai mulți angajați de la Energocom, întreprindere de stat, au refuzat să participe la procedura de achiziție a gazelor naturale, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Potrivit ministrului, mai mulți angajați au refuzat să participe în grupul de lucru.

Nu vrem să fim în grupul de organizare a licitației. Asta deși UE a trimis un grup de experți care să ne ajute la organizarea licitației, dar era nevoie și de angajați de la Energocom care să pregătească procesele verbale, să elaboreze termenii de referință și să plaseze anunțul”, a explicat Spînu.

Oficialul a spus, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, că angajații de la Energocom au avut la dispoziție două ore să decidă dacă participă sau nu la organizarea licitației

Am avut o ședință la Energocom și am spus, în situația de urgență în care suntem, dacă sunt persoane care nu vor să participe au două ore să își dea demisia sau să plece în concediu. A fost schimbat și directorul la acea perioadă. Unii dintre angajați care au sabotat procesul nu mai lucrează acolo”, a spus Spînu.

În octombrie 2021, după 13 ani de muncă în calitate de director general interimar la societatea Energocom (100% proprietar statul), Andrian Pritula a fost demis. Se întâmpla în plină criză a gazelor și chiar în momentul în care Energocom a fost desemnată, de autorități, drept compania ce va cumpăra de la bursă gazele necesare pentru a suplini deficitul de metan din conducte.

Pe 20 octombrie, Consiliul de Administrație al Energocom l-a numit pe Vladimir Sadovoi în funcția de director general interimar.

#Energocom #Director #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.