„Zburat” de la șefia Energocom pentru că a sabotat achiziția de gaz în plină criză. Despre cine este vorba

În plină criză energetică, din luna octombrie a anului trecut, mai mulți angajați de la Energocom, întreprindere de stat, au refuzat să participe la procedura de achiziție a gazelor naturale, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Potrivit ministrului, mai mulți angajați au refuzat să participe în grupul de lucru.

Nu vrem să fim în grupul de organizare a licitației. Asta deși UE a trimis un grup de experți care să ne ajute la organizarea licitației, dar era nevoie și de angajați de la Energocom care să pregătească procesele verbale, să elaboreze termenii de referință și să plaseze anunțul”, a explicat Spînu.

Oficialul a spus, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, că angajații de la Energocom au avut la dispoziție două ore să decidă dacă participă sau nu la organizarea licitației

Am avut o ședință la Energocom și am spus, în situația de urgență în care suntem, dacă sunt persoane care nu vor să participe au două ore să își dea demisia sau să plece în concediu. A fost schimbat și directorul la acea perioadă. Unii dintre angajați care au sabotat procesul nu mai lucrează acolo”, a spus Spînu.

În octombrie 2021, după 13 ani de muncă în calitate de director general interimar la societatea Energocom (100% proprietar statul), Andrian Pritula a fost demis. Se întâmpla în plină criză a gazelor și chiar în momentul în care Energocom a fost desemnată, de autorități, drept compania ce va cumpăra de la bursă gazele necesare pentru a suplini deficitul de metan din conducte.

Pe 20 octombrie, Consiliul de Administrație al Energocom l-a numit pe Vladimir Sadovoi în funcția de director general interimar.

#Energocom #Director #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.