UE pusă „pe jar” de posibila invazie a rușilor în Ucraina. Va oferi peste 1 miliard de euro Kievului

Comisia Europeană a propus luni, o finanțare de peste 1 miliard pentru Ucraina, îndemnând blocul să acționeze rapid asupra pachetului, pe fondul temerilor care se profilează cu privire la o invazie rusă, transmite Politico.

Mișcarea este cea mai recentă încercare a aliaților europeni de a-și arăta sprijinul pentru Ucraina, în timp ce aceasta se confruntă cu peste 100.000 de soldați ruși adunați de-a lungul graniței sale, alimentând avertismentele privind comploturile Kremlinului de a destabiliza sau ataca țara. Și vine în momentul în care Ucraina și-a exprimat frustrarea față de țările UE precum Germania pentru că au refuzat să trimită arme.

Cu toate acestea, nu este clar cât de repede ar putea ajunge banii UE în Ucraina. Finanțarea trebuie să primească undă verde din partea țărilor UE și a Parlamentului European înainte de a fi finalizată.

Pachetul, care ar putea ajunge la 1,32 miliarde de euro, conține un amestec de împrumuturi și granturi despre care președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a promis că vor „ajuta Ucraina acum să-și abordeze nevoile de finanțare din cauza conflictului”. Dacă va fi aprobat, a adăugat ea, UE ar putea începe „plata rapidă” către Ucraina a 600 de milioane de euro.

Un oficial al Comisiei a subliniat că întregul pachet reprezintă bani „noi” pentru Ucraina, care ar fi ușor accesibili.

Dincolo de finanțarea propusă luni, von der Leyen a spus că Comisia „va începe în curând să lucreze” la un pachet de ajutor financiar pe termen mai lung pentru Ucraina „pentru a sprijini eforturile de modernizare ale țării”.

În plus, Comisia își intensifică asistența bilaterală pentru Ucraina, alocând încă 120 de milioane EUR sub formă de granturi.

„Să fie clar încă o dată”, a spus von der Leyen. „Ucraina este o țară liberă și suverană. Își face propriile alegeri. UE va continua să-i fie alături.”

Miniștrii de externe ai UE și-au reafirmat luni sprijinul pentru Ucraina, condamnând încă o dată Rusia și avertizând asupra unui răspuns unitar și sever dacă Moscova va invada. Dar aliații se confruntă și cu dezacorduri cu privire la modul exact de a răspunde, cu opinii diferite cu privire la sancțiunile care ar pedepsi cel mai eficient Rusia, limitând în același timp daunele aduse economiei europene.

Șeful politicii externe al UE, Josep Borrell, a declarat luni, de asemenea, că blocul nu va evacua familiile diplomaților UE din Ucraina deocamdată, chiar dacă SUA. și U.K. a început acest proces pe măsură ce tensiunile cu Rusia escaladează.

#finanțare #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.