Noul președinte al Tanzaniei este o femeie. Cum este caracterizată Samia Suluhu Hassan

Fostul președinte al Tanzaniei, John Magufuli, a decedat, iar locul lui a fost luat de vicepreședintele Samia Suluhu Hassan.

Aleasă pentru prima oară în calitate de coleg de funcție al Magufuli în 2015, ea a fost realeasă anul trecut împreună cu el și, conform constituției, ar trebui să îndeplinească restul mandatului de cinci ani în funcția de top, scrie BBC.

Ea devine singurul lider național actual al Africii – președinția etiopiană are în mare parte un rol ceremonial – și se alătură unei scurte liste de femei de pe continent care și-au condus țările.

Femeia, în vârstă de 61 de ani este cunoscută cu afecțiune sub numele de Mama Samia – în cultura tanzaniană, care reflectă respectul.

Aleasă pentru prima oară într-o funcție publică în 2000, a ajuns la importanță națională în 2014 ca vicepreședinte al Adunării Constituante, creată pentru a elabora o nouă constituție. Acolo comportamentul ei calm în gestionarea focarelor ocazionale de pandemie și modul în care a tratat cu unii membrii i-a câștigat aplaudele.

În ceea ce privește personalitatea, ea face un contrast cu Magufuli. Acolo unde a apărut impulsiv, fără să-i fie frică să vorbească de la manșetă și să-i facă cunoscut sentimentele, ea este mai atentă și considerată.

De asemenea, se spune că este o bună ascultătoare care crede în urmarea procedurilor corecte.

Un deputat, January Makamba, care a lucrat cu ea în biroul vicepreședintelui, a numit-o „cel mai subevaluat politician din Tanzania”.

„Am observat de aproape sfera ei de etică, de luare a deciziilor și de temperament. Este un lider foarte capabil”, a spus el.

Cel mai semnificativ, ea mai trebuie să anunțe dacă va continua abordarea sceptică a predecesorului său în ceea ce privește tratarea coronavirusului.

Nu era nici o îndoială că era loială președintelui, dar nu se temea să lovească singură.

În ciuda faptului că a fost vicepreședinte din 2015 și a fost ministru de stat în guvernul anterior, se știe puțin despre viața privată a doamnei Samia.

S-a născut în ianuarie 1960 pe Zanzibar – insulele semi-autonome de pe coasta Tanzaniei continentale. Mai târziu a continuat să studieze administrația publică, mai întâi în Tanzania și apoi ca absolvent la Universitatea Manchester din Marea Britanie.

În 1978, s-a căsătorit cu Hafidh Ameir, despre care se știe că este un academician agricol. De când doamna Samia a devenit vicepreședinte, cei doi nu au fost fotografiați împreună.

Au patru copii cu un singur, Mwanu Hafidh Ameir, care este în prezent membru al Camerei Reprezentanților din Zanzibar.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.