Un număr record de tancuri chimice şi nave de mari dimensiuni au traversat Strâmtoarea Bosfor anul trecut

02 Feb. 2022, 11:25
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
02 Feb. 2022, 11:25 // Slider //  bani.md

Numărul navelor care au trecut prin Strâmtoarea Bosfor a crescut în 2021, fiind înregistrat un număr record de tancuri chimice şi nave de mari dimensiuni, un argument pentru planul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan de a investi 15 miliarde de dolari pentru a construi o rută navigabilă alternativă, informează Bloomberg, citată de Agerpres.

Potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Transporturilor din Turcia, tranzitul navelor prin Strâmtoarea Bosfor, care leagă Marea Neagră de Marea Marmara şi Marea Mediterană, a crescut cu 147 anul trecut, până la 38.551 de nave. În plus, tranzitul de nave cu o lungime mai mare de 200 de metri şi a tancurilor chimice a atins cele mai mari valori din istorie, la 5.306, respectiv 2.701 de nave. Aceste date arată că ieşirea din pandemie a stimulat tranzitul navelor prin Strâmtoarea Bosfor, inversând o tendinţă de scădere care a început în 2007.

În urmă cu un deceniu, preşedintele Erdogan a lansat un proiect privind un canal navigabil cu o lungime de 45 de kilometri care să facă legătura între Marea Neagră şi Marea Marmara şi să reducă presiunile asupra Strâmtorii Bosfor. Într-un raport guvernamental publicat în 2019, preţul estimativ al canalului era de 75 miliarde de lire (13 miliarde de dolari la acea dată).

În cei 18 ani de când conduce Turcia, Erdogan a investit zeci de miliarde de dolari în uriaşe proiecte de infrastructură precum noul aeroport din Istanbul, un nou pod peste Bosfor şi mari spitale. Deocamdată, noul canal navigabil rămâne doar la stadiul de proiect în condiţiile în care Turcia caută modalităţile prin care să finanţeze lucrările.

Canalul Istanbul ar urma să înceapă în districtul Kucukcekmece de lângă Marea Marmara, unde există deja un lac interior, se va îndrepta spre rezervorul Sazlidere, după care se va termina la Marea Neagră, la nord de localitatea Durusu. Cu o adâncime de 25 de metri şi o lăţime de 400 de metri, noul canal ar urma să fie integrat cu noi porturi şi centre logistice, urmând a include şi trei tuneluri subterane pentru autovehicule.

05 Aug. 2026, 17:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 17:59 // Actual //  Ursu Victor

Kazahstanul și-a extins rutele de export ale petrolului, după întreruperile înregistrate la terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) din Novorossiisk, principalul punct de ieșire al țițeiului kazah pe piețele internaționale. Compania Tengizchevroil (TCO) intenționează să exporte în luna august 100.000 de tone de petrol prin portul georgian Batumi, potrivit unor surse citate de Reuters.

Decizia vine în contextul instabilității livrărilor prin terminalul CPC, prin care tranzitează peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, provenite în principal din zăcămintele Tengiz, Kașagan și Karachaganak.

Pentru a evita reducerea producției, Tengizchevroil a apelat la rute alternative, mai costisitoare. După o pauză de trei luni, compania a reluat în iulie exporturile prin Batumi, livrând aproximativ 20.000 de tone de petrol, iar în august intenționează să majoreze de cinci ori acest volum.

Țițeiul extras din zăcământul Tengiz este transportat cu cisterne pe calea ferată până în portul Batumi, unde este încărcat pe petroliere și expediat prin Marea Neagră spre Turcia și alte piețe internaționale.

Terminalul petrolier din Batumi aparține companiei KazTransOil și are o capacitate anuală de transbordare de 12 milioane de tone de petrol și produse petroliere. Infrastructura include trei dane capabile să primească nave cu un deplasament cuprins între 5.000 și 140.000 de tone.

Pe lângă țiței, Kazahstanul exportă prin Batumi și păcură, precum și gaze petroliere lichefiate (GPL). În prima jumătate a acestui an, exporturile acestor produse prin portul georgian au totalizat 324.278 de tone, potrivit Centrului de Analiză al Complexului Energetic din Kazahstan.

Tengizchevroil este controlată de gigantul american Chevron, care deține 50% din acțiuni. Din acționariat mai fac parte ExxonMobil (25%), compania națională KazMunayGas (20%) și grupul rus Lukoil (5%).