ANSA a retras de pe rafturile magazinelor mai multe produse. Termen de valabilitate expirat și alte neconformități

Inspectorii din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) au efectuat controale planificate pentru verificarea conformității produselor alimentare plasate pe piață în rețelele de comerț cu amănuntul ale municipiului Chișinău. În urma verificărilor, inspectorii Agenției au retras din comercializare mai multe loturi de produse neconforme.

În rezultatul controalelor au fost depistate următoarele neconformități:

lipsa autorizației pentru preambalarea produselor alimentare;
prin efectuarea cumpărăturii de control s-a depistat utilizarea practicilor comerciale înșelătoare (la procurarea produselor promoționale s-a constatat diferența de preț raft/bon);
efectuarea preambalarii produselor (biscuiți, zefir, halva, mezeluri feliate) cu utilizarea practicilor incorecte (înșelătoare) – cântărirea produselor cu ambalaje (caserole, plastine alimentare), care cântăresc de la 6 până la 12 g. De facto comercializarea produselor se efectuează cu masa bruto.
34 loturi de produse alimentare cu termenul de valabilitate expirat, din care 9 loturi de torturi erau cu data fabricării modificată;
16 loturi de produse alimentare în lipsa informației în limba de stat;
29 loturi de produse alimentare marcate necorespunzător, și anume: – lipsa denumirii produselor; lipsa informație pentru consumatori (ora și data fabricării, termenul de valabilitate, producătorul, compoziția produsului), lipsa producătorului, nu este evidențiat alergenii, în compartimentul ingrediente nu este tradus corect unul din ingredient pe care îl indică producătorul; lipsa modului de preparare; sticherul aplicat nu corespunde mărimii caracterelor față de cel aplicat de către producător pe ambalajul de desfacere (mai mic); pentru fructele proaspete preambalate și fructelor uscate lipsa mențiunilor despre producător, anul roadei, categoria, condițiile de păstrare și valoarea nutritivă.
la unele produse lipsesc indicatoarele de preț;
nerespectarea trasabilității produselor.

Drept urmare, pe numele operatorilor din domeniul alimentar și persoanelor responsabile au fost întocmite prcese-verbale cu privire la contravenție administrative pentru neconformitățile depistate.

#torturi #magazine #produse alimentare #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.